Steaua sus răsare!

Publicat în Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

În 2014, Universitatea din Groningen a împlinit 400 de ani de existență și a decis să celebreze această impresionantă aniversare cu un eveniment cu totul unic, așa că a organizat primul mare colocviu interdisciplinar dedicat stelei magilor. Toți știm istoria magilor care au pornit din Răsăritul lumii spre ținuturile Israelului ghidați de-o stea, care le-a vestit nu doar nașterea celui mai important Rege dintre toți regii, ci le-a arătat și drumul. De unde pînă unde steaua aceea? A existat? Dacă a existat, cum de s-a comportat așa ciudat (cel puțin pentru un observator terestru)? Dacă n-a existat, ce anume fenomen astronomic a putut stimula imaginația evanghelistului? Mai exact, Universitatea din Groningen a aniversat patru secole de înțelepciune academică aducîndu-i împreună pe toți specialiștii care s-au ocupat de problema stelei magilor ca să dezbată între ei și – speranța noastră, a umililor întrebători – să formuleze, poate, răspunsul clar: ce-a fost cu steaua aceea?

Așadar, vreme de trei zile au discutat despre stea specialiști care studiaseră problema din perspectiva mai multor discipline: astronomie, geografie, istorie, teologie, filozofie, filologie etc. Titlul colocviului a fost: „The star of Bethlehem: historical and astronomical perspectives”. Tema colocviului nu a fost chiar întîmplător aleasă: în același an, 2014, se împlineau tot 400 de ani de la apariția unui tratat astronomic al lui Johannes Kepler în care marele astronom trata chestiunea stelei care i-a ghidat pe magi. În esență, Kepler ajunsese la concluzia că ceea ce văzuseră magii ca o singură stea strălucitoare fusese, de fapt, o conjuncție între planetele Saturn și Jupiter cu unele aspecte neobișnuite, dar nu chiar inexplicabile, cum ar fi coborîrea acestei conjuncții mai spre Pămînt. Kepler spunea că, astfel, Dumnezeu a vrut să se folosească de credințele caldeenilor legate de astrologie pentru a da semnalul nașterii Fiului Său. Ipoteza conjuncției de planete care pot fi percepute ca o singură stea strălucitoare ce se deplasează nu era chiar nouă, dar Kepler a fost cel dintîi care a dovedit-o riguros matematic prin calcule care stîrnesc admirația specialiștilor pînă astăzi. Firește, s-au născut dezbateri și, pe măsură ce a trecut timpul, cunoașterea a avansat, s-au descoperit fel de fel de lucruri, argumentul lui Kepler a fost contestat sau nuanțat, completat sau desființat după caz. Însă în centrul colocviului de la Groningen nu a stat neapărat teoria lui Kepler (deși s-a vorbit mult și despre ea), cît una mai recentă, a unui astronom contemporan pe nume Michael Molnar, profesor la Universitatea Rutgers – una dintre cele mai vechi și prestigioase universități americane.

Molnar, care și-a expus teoria despre steaua magilor într-un articol științific apărut la finalul anilor ʼ90, spune că, pe parcursul anilor, studenții l-au întrebat adesea ce crede despre steaua de la Betleem și el răspundea ceva de bun-simț, considerînd subiectul mai mult o chestiune de șuetă. Doar că, în 1991, ceva din alt domeniu i-a provocat o idee. Astronomul de primă mînă Michael Molnar avea, în plus față de astronomie, o pasiune căreia i se dedicase cu rigoare egală: numismatica. În 1991 a cumpărat de la o licitație o monedă de secol I bătută în Antiohia, pe care se vedea un berbec în alergare care privește în urma sa ceva ca o stea plasată lîngă o semilună. Inițial a crezut că e vorba despre un fel de efigie a orașului sau a provinciei Syria. Dar și-a dat seama că e ceva mai profund cînd, studiind, a aflat că la acea vreme, pentru astrologii caldeeni, semnul zodiacal al Berbecului era simbolul Iudeii. Berbecul de pe monedă, așadar, semnifica Iudeea. Prin urmare, sensul reprezentărilor de pe monedă (berbec, stea, semilună) era unul astrologic. Împins mai departe de curiozitate, Molnar a început să studieze astrologie (tocmai el, astronomul!) și s-a gîndit să facă un exercițiu pe care, ciudat, nimeni nu-l făcuse pînă la el. Pînă la Molnar, toți cei care au încercat să vadă ce e cu steaua magilor au folosit matematica și calculul astronomic, au privit povestea cu ochii omului de știință al vremii lor. Cam ca Kepler. Nimeni, însă, nu s-a gîndit să facă un exercițiu de empatie: să încerce să privească cerul de atunci (descris de calcul astronomic, desigur) nu cu ochii unui cercetător de azi, ci cu ochii unui astrolog de acolo și de atunci.

Povestea în sine este pilduitoare pentru multe din neînțelegerile în care trăim. Și e pilduitoare pentru un anume gen de raportare a cunoașterii științifice la realități ancestrale, de natură mitică, de nu chiar mistică.

Astfel, Molnar a combinat calculul astronomic cu datele cultural-istorice și a ajuns la următoarea concluzie: el spune că magii astrologi, scrutînd cerul, se uitau după semne anume în constelația Berbecului, din moment ce voiau să afle cînd se naște Regele în Iudeea și nu așa, în general, pe cer. A făcut calculele cu privire la constelația Berbecului și a rezultat că, la începutul secolului I, mai exact în anul 6, au avut loc două ocultări ale planetei Jupiter de către Lună. Prima este cea care a pus magii pe drum, pentru că ei au văzut acest fenomen în constelația Berbecului dinspre Răsărit, și a doua, o lună mai tîrziu, pe care au văzut-o în direcția Betleemului dinspre Ierusalim. Astfel se explică de ce au mers întîi la Ierusalim și apoi de la Ierusalim la Betleem, conduși de „aceeași” stea. Cum spuneam, Molnar a publicat rezultatul întregii sale cercetări într-o revistă de specialitate și, de atunci, argumentul său a devenit punct principal de discuție în chestiunea stelei de Crăciun.

Întîlnirea de la Groningen, despre care v-am vorbit, s-a învîrtit mai mult în jurul argumentului lui Molnar decît în jurul celui al lui Kepler. După cum era de așteptat, poate, colocviul a evidențiat părerile polarizate ale astronomilor – unii spun că nimic nu se susține în argumentul Molnar, alții dimpotrivă, că e fără fisură. Una peste alta, colocviul de la Groningen, după ce a reunit tot ce este mai solid științific în chestiunea stelei și a magilor, a ajuns la cîteva concluzii. Clare ca lumina zilei! Examinînd narațiunea biblică și confruntînd-o cu toate datele istorice, geografice, astronomice și filologice pe care le avem, savanții au decis că ne aflăm cu siguranță într-una din următoarele situații: a) fie Matei a scris ficțiune pură și totul a fost doar în imaginația lui; b) fie au existat magi, dar care au ajuns altfel la Betleem căci povestea cu steaua nu se confirmă; c) fie povestea cu steaua se confirmă, dar poate că nu au existat magi; și, în fine, d) fie au existat și magii, și steaua pe care au urmat-o, iar ce scrie Matei în Evanghelie e factual adevărat. Așadar, se confirmă în conclavuri științifice ceea ce copiii cîntă (sau cîntau pînă pe vremea mea, că acum e cu Rudolf, cu reni și cu Santa) pe străzile și ulițele înfrigurate ale României: „Steaua sus răsare, ca o taină mare...”.

Crăciun binecuvîntat tuturor, urmat de un an nou cu sănătate, pace și har!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.