Stamb─â, imprimeu ┼či print

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie ÔÇô 5 iulie 2017
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Moda lingvistic─â e la fel de schimb─âtoare ca moda vestimentar─â: vechea stamb─â a devenit la un moment dat imprimeu ┼či risc─â acum s─â se schimbe ├«n print. ┼óes─âturile de bumbac cu modele imprimate au circulat ├«n ┼ú─ârile rom├óne sub o denumire greceasc─â preluat─â din italian─â: forma stamba reflect─â pronun┼úarea din neogreac─â a cuv├«ntului italienesc stampa. ├Än italian─â, stampa denume┼čte tiparul, dar ┼či diferitele sale produse; rom├óna a preluat, direct sau prin intermediar, mai multe dintre sensurile dezvoltate prin metonimie de cuv├«ntul italienesc. ├Än rom├óna din secolul al XVIII-lea, stamb─â avea chiar sensul ÔÇ×tiparÔÇť, adesea ├«n construc┼úia a da ├«n stamb─â ÔÇô ÔÇ×a tip─âriÔÇť: ÔÇ×s-au dat ├«n stamba tipografiei biserice┼čtiÔÇť (Dic┼úionarul limbii rom├óne ÔÇô DLR). Cum se ┼čtie, expresia a da ├«n stamb─â a c─âp─âtat mai ├«nt├«i sensul ÔÇ×a deveni de notorietate public─âÔÇť, cu care apare la Anton Pann (ÔÇ×c─â era vestit─â ┼či ├«n stamb─â dat─â / de v─âduv─â gras─â, putred─â bogat─âÔÇť), de unde, mai ales ├«n construc┼úia a se da ├«n stamb─â, s-a dezvoltat accep┼úia ÔÇ×a se face de r├«sÔÇť (discutat─â pe larg de Stelian Dumistr─âcel, ├«n P├«n─â-n p├«nzele albe. Dic┼úionar de expresii rom├óne┼čti, 2001). Forma stamp─â, cu sensul ÔÇ×gravur─âÔÇť, are aceea┼či origine italieneasc─â. ├Än plus, ├«n italian─â termenul stampa desemneaz─â ┼či ansamblul presei tip─ârite; sensul e prezent ├«ntr-o formul─â pre-luat─â relativ recent de presa sportiv─â rom├óneasc─â ┼či extins─â ┼či asupra altor domenii ÔÇô silenzio stampa. ├Än domeniul textil, stamb─â a trecut, prin metonimie, de la denumirea modelului imprimat sau a tehnicii de imprimare la desemnarea materialului, a tipului de ┼úes─âtur─â. Contextele tipice de apari┼úie a cuv├«ntului s├«nt listele de materiale (├«n reclamele interbelice, magazinele ofereau stofe, m─ât─âsuri, stamb─â, americ─â etc.) ┼či sintagme ca rochii de stamb─â, fuste de stamb─â etc. ├Änc─â din secolul al XIX-lea, stamba pare s─â fi fost ├«n primul r├«nd ┼úes─âtura de bumbac, din moment ce o list─â de obiecte pierdute publicat─â ├«n Monitorul oficial nr. 192 din 1899 con┼úinea ÔÇ×o bluz─â de stamb─â alb─âÔÇť ┼či ÔÇ×2 c─âm─â┼či stamb─âÔÇť. ├Än prezent, c├«nd stamba nu mai este foarte des pomenit─â, apar formul─âri care ar putea fi considerate pleonastice din punctul de vedere al etimologiei (ÔÇ×rochii din stamb─â imprimat─âÔÇť, totsites.com), sintagma stamb─â imprimat─â av├«nd chiar un cod ├«nregistrat (osim.ro).

Dup─â moda greceasc─â (sau italieneasc─â) a urmat cea francez─â; nu e de mirare c─â termenul vestimentar impus pentru ceea ce desemnase ini┼úial stamba a fost imprimeu (ÔÇ×┼úes─âtur─â imprimat─â cu modele colorateÔÇť, DEX), adaptare a fr. imprim├ę. Imprimeu era, p├«n─â de cur├«nd, singurul termen disponibil pentru a desemna respectivul tip de material textil colorat: ÔÇ×rochii cu imprimeuriÔÇť, ÔÇ×rochie cu imprimeu floralÔÇť, ÔÇ×rochie lung─â cu imprimeu abstractÔÇť etc. Moda lexical─â francez─â fiind ├«ns─â ├«nlocuit─â, tot mai mult, de cea englez─â, imprimeurile au devenit, brusc, printuri: ÔÇ×rochie maxi vaporoas─â, de var─â, cu print floralÔÇť (wildfashion.ro); ÔÇ×rochiile cu print ┼či fustele cu print nu pot lipsi din garderoba nici unei femeiÔÇť (missgrey.ro), ÔÇ×bluze cu printuri florale, ├«n culori tonice ╚Öi pline de via╚Ť─â!ÔÇť (amafashion.ro) etc. Adesea s├«nt folosite ├«n acela┼či text ambele cuvinte, f─âr─â teama c─â alternarea lor ar putea provoca vreo confuzie: ÔÇ×Sezonul cald ne permite s─â celebr─âm zi de zi feminitatea purt├«nd rochii cu imprimeu floral. (ÔÇŽ) Astfel, aerul degajat ┼či romantic al unei rochii cu print floral se va integra armoniosÔÇŽÔÇť (divahair.ro). Nu exista, desigur, nici un motiv serios pentru a ├«nlocui sau a dubla termenul imprimeu prin anglicismul print. E drept, nu exist─â nici vreo superioritate absolut─â a lui imprimeu (probabil perceput ini┼úial ca un barbarism) fa┼ú─â de print ÔÇô ├«n afara avantajului, deloc neglijabil, c─â termenul exista deja ┼či ├«┼či consolidase timp de decenii pozi┼úia ├«n limb─â. Ca ┼či alt─â dat─â ├«n istoria limbii rom├óne, ├«mprumuturi din surse diverse intr─â ├«ntr-o competi┼úie din care nu se ┼čtie de la ├«nceput cine va fi c├«┼čtig─âtorul sau cum se vor diferen┼úia p├«n─â la urm─â utiliz─ârile.

E interesant de observat ┼či c─â, ├«n vreme ce ├«n limbajul modei printul ├«ncearc─â s─â detroneze imprimeul, ├«n tehnologiile electronice termenul imprimant─â (din fr. imprimante) pare c├«┼čtig─âtor ├«n compara┼úie cu anglicismul printer. Un fel de principiu al variet─â┼úii ┼či al disponibilit─â┼úii egale fa┼ú─â de sursele diferite tinde s─â guverneze preferin┼úele vorbitorilor, care preiau f─âr─â ezit─âri substantivul din francez─â ┼či verbul din englez─â, ca ├«ntr-o banal─â ├«ntrebare lansat─â ├«n spa┼úiul Internetului: ce s─â faci c├«nd ÔÇ×imprimanta nu printeaz─âÔÇť? 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.