Șpriț și Spritz

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
„Cu bule“ jpeg

Într-un blog de observaţii şi comentarii asupra limbii italiene, profesorul Michele Cortelazzo relatează plăcuta surpriză pe care a avut-o de curînd, cu ocazia unei călătorii în Germania, descoperind – ca o dovadă în plus pentru răspîndirea internaţională a lexicului culinar italienesc – un produs de consum pe care îl considera tipic zonei veneţiene (Veneţia – Friuli): amestecul de vin alb şi apă minerală (cu alte posibile adaosuri alcoolice), numit spritz (dar pe care l-a întîlnit şi în varianta grafică sprizz). Evident, lingvistul observă că e vorba de un cuvînt de origine germană, din categoria celor care se întorc, într-o formă sau cu un sens schimbat, în limba de origine. Articolul spritz din versiunea italiană a Wikipediei recunoaşte sursa germană (austriacă) a cuvîntului, dar scoate în evidenţă calitatea de marcă specific veneţiană a unei combinaţii specifice, o variantă de reţetă cu adaos de bitter, înregistrată oficial şi care a fost în anii trecuţi obiectul unor susţinute campanii publicitare. Paginile echivalente din alte limbi ale Wikipediei recunosc în spritz (Spritz Veneziano) un produs italian, un cocktail aperitiv;  versiunea engleză consacră însă un articol separat şi termenului Spritzer, precizînd că acesta (amestecul originar de vin şi apă carbogazoasă) e specific germanei, din Austria, şi stă la originea răspîndirii produsului şi a numelui în alte ţări şi zone.

Informaţiile din Internet confirmă ceea ce indică şi dicţionarele noastre în legătură cu românescul şpriţ: etimonul său este germanul Spritzer („stropire“, din verbul spritzen „a stropi, a uda“). Primele atestări înregistrate de dicţionare sînt din jurul lui 1900 (dintr-un Vocabular al lui V. Săghinescu, din 1901); se presupune deci că a venit odată cu chelnerii (în fond, tot un germanism, din Kellner) şi restaurantele de tip austriac. La Caragiale, termenul nu apare (ar fi putut intra în aceeaşi serie cu şvarţ sau ţal), dar combinaţia nu este ignorată: în schiţe se comandă şi se consumă „trei cinzeacuri cu sifon“, „două baterii cu sifon mare“ („La Moşi“), „o semibaterie cu sifon“ („Boris Sarafoff“). În revista umoristică Furnica, la începutul secolului, şpriţul era deja foarte prezent: „Dumneata ai bea un şpriţ“ (nr. 193, 1908); „să vii colea la Gambrinus să-ţi ofer un mic şpriţ de plecare“ (nr. 147, 1907, articol de G. Ranetti), permiţînd  extinderi şi substituiri glumeţe: „sîngele nu se face niciodată nici apă, nici şpriţ“ (ibidem). 

În momentul de faţă, şpriţul românesc e adesea invocat ca termen generic pentru actul de a bea colocvial, de a petrece cu prietenii – „În rest, se ceartă cu nevasta din lipsa banilor, se dă pe net, iese la şpriţ cu prietenii şi joacă şah“ (vice.com) – , dar şi pentru a evoca beţia populară, conotată negativ şi asociată agravant cu alte promiscuităţi estetice sau morale: „chef cu şpriţ şi manele pînă la 7 dimineaţa“ (click.ro); „L-a adus fiindcă erau prieteni de şpriţ!“ (libertatea.ro); „Poliţia la şpriţ cu interlopii“ (România liberă, 29 aprilie 2010). Imaginea negativă a şpriţului, decretată de pe poziţii absolutiste, de elitism al gustului, este uneori evocată ironic („să întrebi un specialist în vinuri despre şpriţ este ca şi cum ai întreba un chef cuisinier despre hamburger“, Esquire, mai 2008), scuzată şi apărată stîngaci, prin invocarea genealogiei nobile („şpriţul nu este o greşeală – îşi are originea de la austrieci“, foodstory.ro), respinsă cu oarece enervare („şi alţii beau şpriţ – şi nu se mai vaită atîta“, vinul.ro). Cea mai hotărîtă luare de poziţie în apărarea şpriţului, transformat hiperbolic, pe jumătate în glumă, pe jumătate serios, cu o avalanşă de argumente spectaculoase şi analogii surprinzătoare, într-un simbol al spiritului Europei Centrale, îi aparţine lui Andrei Pleşu (text publicat în 2000, reluat în Obscenitatea publică, p. 250-253).

Amestecul de vin şi sifon e răspîndit în tot spaţiul central-european, dar se pare că numai în română şi italiană s-a impus forma scurtată şpriţ/spritz. Asemănarea de formă dintre cuvîntul românesc şi cel italian, din zone puternic influenţate de modul de viaţă al Imperiului Austro-Ungar, nu trebuie să ne ducă neapărat cu gîndul la o filieră specială, la un intermediar italienesc în spaţiul românesc; e foarte probabil să fi existat o scurtare chiar în germana vorbită sau ca ambele limbi romanice să fi preluat şi adaptat termenul la fel. Mai instructivă e diferenţa de statut: în vreme ce şpriţul românesc e o băutură populară, privită de mulţi cu indignare sau dispreţ (dar şi bine apărată, cum am văzut!), spritzul italienesc e o marcă identitară prezentată cu toată mîndria. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.