Șpriț și Spritz

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
„Cu bule“ jpeg

Într-un blog de observaţii şi comentarii asupra limbii italiene, profesorul Michele Cortelazzo relatează plăcuta surpriză pe care a avut-o de curînd, cu ocazia unei călătorii în Germania, descoperind – ca o dovadă în plus pentru răspîndirea internaţională a lexicului culinar italienesc – un produs de consum pe care îl considera tipic zonei veneţiene (Veneţia – Friuli): amestecul de vin alb şi apă minerală (cu alte posibile adaosuri alcoolice), numit spritz (dar pe care l-a întîlnit şi în varianta grafică sprizz). Evident, lingvistul observă că e vorba de un cuvînt de origine germană, din categoria celor care se întorc, într-o formă sau cu un sens schimbat, în limba de origine. Articolul spritz din versiunea italiană a Wikipediei recunoaşte sursa germană (austriacă) a cuvîntului, dar scoate în evidenţă calitatea de marcă specific veneţiană a unei combinaţii specifice, o variantă de reţetă cu adaos de bitter, înregistrată oficial şi care a fost în anii trecuţi obiectul unor susţinute campanii publicitare. Paginile echivalente din alte limbi ale Wikipediei recunosc în spritz (Spritz Veneziano) un produs italian, un cocktail aperitiv;  versiunea engleză consacră însă un articol separat şi termenului Spritzer, precizînd că acesta (amestecul originar de vin şi apă carbogazoasă) e specific germanei, din Austria, şi stă la originea răspîndirii produsului şi a numelui în alte ţări şi zone.

Informaţiile din Internet confirmă ceea ce indică şi dicţionarele noastre în legătură cu românescul şpriţ: etimonul său este germanul Spritzer („stropire“, din verbul spritzen „a stropi, a uda“). Primele atestări înregistrate de dicţionare sînt din jurul lui 1900 (dintr-un Vocabular al lui V. Săghinescu, din 1901); se presupune deci că a venit odată cu chelnerii (în fond, tot un germanism, din Kellner) şi restaurantele de tip austriac. La Caragiale, termenul nu apare (ar fi putut intra în aceeaşi serie cu şvarţ sau ţal), dar combinaţia nu este ignorată: în schiţe se comandă şi se consumă „trei cinzeacuri cu sifon“, „două baterii cu sifon mare“ („La Moşi“), „o semibaterie cu sifon“ („Boris Sarafoff“). În revista umoristică Furnica, la începutul secolului, şpriţul era deja foarte prezent: „Dumneata ai bea un şpriţ“ (nr. 193, 1908); „să vii colea la Gambrinus să-ţi ofer un mic şpriţ de plecare“ (nr. 147, 1907, articol de G. Ranetti), permiţînd  extinderi şi substituiri glumeţe: „sîngele nu se face niciodată nici apă, nici şpriţ“ (ibidem). 

În momentul de faţă, şpriţul românesc e adesea invocat ca termen generic pentru actul de a bea colocvial, de a petrece cu prietenii – „În rest, se ceartă cu nevasta din lipsa banilor, se dă pe net, iese la şpriţ cu prietenii şi joacă şah“ (vice.com) – , dar şi pentru a evoca beţia populară, conotată negativ şi asociată agravant cu alte promiscuităţi estetice sau morale: „chef cu şpriţ şi manele pînă la 7 dimineaţa“ (click.ro); „L-a adus fiindcă erau prieteni de şpriţ!“ (libertatea.ro); „Poliţia la şpriţ cu interlopii“ (România liberă, 29 aprilie 2010). Imaginea negativă a şpriţului, decretată de pe poziţii absolutiste, de elitism al gustului, este uneori evocată ironic („să întrebi un specialist în vinuri despre şpriţ este ca şi cum ai întreba un chef cuisinier despre hamburger“, Esquire, mai 2008), scuzată şi apărată stîngaci, prin invocarea genealogiei nobile („şpriţul nu este o greşeală – îşi are originea de la austrieci“, foodstory.ro), respinsă cu oarece enervare („şi alţii beau şpriţ – şi nu se mai vaită atîta“, vinul.ro). Cea mai hotărîtă luare de poziţie în apărarea şpriţului, transformat hiperbolic, pe jumătate în glumă, pe jumătate serios, cu o avalanşă de argumente spectaculoase şi analogii surprinzătoare, într-un simbol al spiritului Europei Centrale, îi aparţine lui Andrei Pleşu (text publicat în 2000, reluat în Obscenitatea publică, p. 250-253).

Amestecul de vin şi sifon e răspîndit în tot spaţiul central-european, dar se pare că numai în română şi italiană s-a impus forma scurtată şpriţ/spritz. Asemănarea de formă dintre cuvîntul românesc şi cel italian, din zone puternic influenţate de modul de viaţă al Imperiului Austro-Ungar, nu trebuie să ne ducă neapărat cu gîndul la o filieră specială, la un intermediar italienesc în spaţiul românesc; e foarte probabil să fi existat o scurtare chiar în germana vorbită sau ca ambele limbi romanice să fi preluat şi adaptat termenul la fel. Mai instructivă e diferenţa de statut: în vreme ce şpriţul românesc e o băutură populară, privită de mulţi cu indignare sau dispreţ (dar şi bine apărată, cum am văzut!), spritzul italienesc e o marcă identitară prezentată cu toată mîndria. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.