Solu╚Ťia? Beruf!

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â se vorbe╚Öte ad nauseam despre reforme. Avem nevoie de reforme ├«n Educa╚Ťie, ├«n S─ân─âtate, ├«n administra╚Ťia public─â ╚Öi ├«n Justi╚Ťie. Trebuie reformate clasa politic─â, Uniunea European─â ╚Öi NATO, Facebook ╚Öi Twitter ╚Ö.a.m.d. Ce mai tura-vura, avem nevoie de o reform─â a lumii, dar mai cu seam─â de una a ├«ntregii Rom├ónii! A╚Öa e, avem. Iat─â un punct de consens, poate singurul ├«ntr-o societate rom├óneasc─â ╚Ť─ând─âri de-a lungul unor multiple linii de fractur─â, ├«ntret─âiate ├«n cele mai ciudate moduri cu putin╚Ť─â, mai cu seam─â de c├«nd cu pandemia care func╚Ťioneaz─â ca o lup─â care ne ajut─â s─â ne vedem mai bine problemele. Vaccini╚Ötii se ur─âsc cu antivaccini╚Ötii (╚Öi invers), dar ├«╚Öi pot da m├«na c├«nd vine vorba despre, s─â zicem, reforma Educa╚Ťiei. Micii antreprenori ├«i ur─âsc pe corporati╚Öti ╚Öi ├«mpreun─â pe lucr─âtorii la stat, dar se pot coaliza c├«nd vine vorba despre restric╚Ťiile din pandemie etc. Odinioar─â, nivelul de educa╚Ťie, de venit, credin╚Ťa religioas─â sau simpatiile politice erau ÔÇ×predictoriÔÇŁ, cum le spune ├«n literatura de specialitate, pentru felul ├«n care oamenii se pozi╚Ťioneaz─â politic de-o parte sau de alta a unei linii de fractur─â societal─â. Acum, ÔÇ×predictoriiÔÇŁ ─â╚Ötia nu mai pot prezice nimic. Nici ├«n America, nici ├«n Rom├ónia.

S├«ntem ╚Ť─ând─âri, f─âr─â nici o noim─â, precum o cea╚Öc─â sc─âpat─â din m├«n─â, pe podea.

╚śi-atunci facem planuri de reforme. ├Äncerc─âm s─â lipim la loc m─âcar c├«teva cioburi, cu speran╚Ťa ╚Öchioap─â c─â m─âcar am avea o cea╚Öc─â ciobit─â din care s─â ne putem bea ceaiul. Poate c-a sosit timpul s─â privim problema ├«n cu totul alt fel. ├Än budismul zen, b─âtr├«nul ├«n╚Ťelept mediteaz─â cu o cea╚Öc─â de por╚Ťelan, veche de c├«teva sute de ani, ├«n m├«n─â. Cu c├«t cea╚Öca e mai veche ╚Öi por╚Ťelanul mai de calitate, cu at├«t mai bine. Iar atunci c├«nd ÔÇ×vine momentulÔÇŁ, ├«n╚Ťeleptul las─â pre╚Ťioasa cea╚Öc─â din m├«n─â ╚Öi-o face ╚Ť─ând─âri. Nu, nu-i scap─â din m├«n─â, cum ne-am sc─âpat noi pe noi. Nu. O las─â s─â cad─â inten╚Ťionat. Dar nici nu d─â cu ea de p─âm├«nt. O las─â s─â cad─â. Discipolii se gr─âbesc s─â adune cioburile ╚Öi s─â le realipeasc─â cu aur. Dintr-o dat─â, cea╚Öca, pre╚Ťioas─â oricum, ╚Öi-a ├«nzecit valoarea. De ce? Pentru credin╚Ťa c─â taman ├«n ceea ce pare accidental (be╚Ťele de chibrituri dintr-o cutie sc─âpat─â din m├«n─â, bun─âoar─â, nu vor c─âdea la fel niciodat─â) se pot ├«ntrevedea deopotriv─â trecutul, prezentul ╚Öi viitorul. (Vezi discu╚Ťia despre ÔÇ×sincronicitateÔÇŁ ├«n prefa╚Ťa lui Jung la I Ching sau Yi Jing, Cartea Schimb─ârilor.)

Care ar fi, ├«n cazul unei societ─â╚Ťi rom├óne╚Öti ╚Ť─ând─âri, ÔÇ×aurulÔÇŁ care s─â o lipeasc─â la loc, nu doar pentru a ob╚Ťine o societate ciobit─â, ci una chiar mai valoroas─â? R─âspunsul, ca toate r─âspunsurile bune, e simplu: Beruf! Beruf ar putea rezolva ╚Öi reforma din Educa╚Ťie, ╚Öi pe cea din S─ân─âtate, Justi╚Ťie etc. Nu glumesc c├«tu╚Öi de pu╚Ťin. V-a╚Ťi ├«ntrebat vreodat─â de ce nem╚Ťii au reputa╚Ťia de buni meseria╚Öi, pe care te po╚Ťi baza, indiferent dac─â vorbim despre ma╚Öini sau instalatori, t├«mpl─ârie sau rachete, filozofie sau muzic─â? Dac─â v─â mai aminti╚Ťi, p├«n─â ╚Öi Iohannis a jucat cartea bunului meseria╚Ö german ├«n campania electoral─â cu sloganul ÔÇ×Rom├ónia lucrului bine f─âcut!ÔÇŁ. ╚śi nu doar rom├ónii s├«nt convin╚Öi c─â nem╚Ťii s├«nt ÔÇ×meseria╚ÖiÔÇŁ. ├Än America, reclamele la orice produs ÔÇ×made in GermanyÔÇŁ s├«nt rostite de o voce cu un puternic accent nem╚Ťesc. Cum se explic─â o asemenea reputa╚Ťie interna╚Ťional─â? Prin Beruf.

Heidegger (neam╚Ť) spunea c─â nu omul vorbe╚Öte limba, ci limba ├«l vorbe╚Öte pe om, iar ├«n german─â Beruf ├«nseamn─â deopotriv─â ÔÇ×meserieÔÇŁ sau ÔÇ×profesieÔÇŁ, dar ╚Öi ÔÇ×voca╚ŤieÔÇŁ sau ÔÇ×chemareÔÇŁ. Simplu spus, limba ├«l ├«nva╚Ť─â pe neam╚Ť c─â nu te faci t├«mplar, fizician, medic, profesor sau om de afaceri dac─â nu ai totodat─â o chemare pentru asta, o voca╚Ťie. Se aplic─â inclusiv politicienilor. Max Weber (alt neam╚Ť) are un discurs ÔÇô care s-ar cuveni s─â fie obligatoriu pentru oricine simte chemarea de a intra ├«n politic─â ÔÇô intitulat chiar a╚Öa: ÔÇ×Politicul ca BerufÔÇť. Iat─â o idee c├«t se poate de simpl─â ╚Öi totu╚Öi at├«t de ignorat─â ├«n ziua de azi: nu te apuci de nimic, profesional vorbind, dac─â nu sim╚Ťi totodat─â ╚Öi o chemare, o pasiune pentru meseria aleas─â. Nu ÔÇ×C├«╚Ťi bani aduce?ÔÇŁ, nu ÔÇ×Se caut─â meseria?ÔÇŁ, ci doar at├«t: ÔÇ×M─â pasioneaz─â?ÔÇŁ, ÔÇ×A╚Ö face asta ╚Öi nepl─âtit?ÔÇŁ.

Dup─â ce am intrat la Medicin─â, am fost trimis ├«n armat─â, la Zal─âu. N-a fost lesne, dar nu mi-a p─ârut r─âu. Am ├«nv─â╚Ťat multe, printre care ╚Öi lec╚Ťia Beruf, ├«nainte de a cunoa╚Öte cuv├«ntul, de la un b─âiat care intrase la TCM (Tehnologia Construc╚Ťiilor de Ma╚Öini). Omul avea o pasiune: macaralele. Nu, nu e nici glum─â, nici metafor─â. Restul lumii vorbea despre fete, chefuri, ba chiar ╚Öi despre religie. Eram de la Medicin─â Cluj, TCM Sibiu ╚Öi Teologie Bucure╚Öti, dar nimeni nu vorbea nici despre medicin─â, nici despre construc╚Ťiile de ma╚Öini. Doar omul ─âsta vorbea despre macarele, desena macarale, ╚Ötia totul despre diferitele tipuri de macarale, visa macarale ╚Öi era ├«ntr-o permanent─â c─âutare de auditoriu. Nu prea g─âsea clien╚Ťi, dar eu ├«i ascultam cu gura c─âscat─â explica╚Ťiile. Nu, nu m─â interesau macaralele, m─â fascina pasiunea lui. Beruf.

╚śi uite-a╚Öa, datorit─â macaralelor, am avut puterea s─â m─â las de medicin─â, cu diploma-n m├«n─â, ca s─â-mi urmez chemarea. ÔÇ×De meseria asta nu-╚Ťi ba╚Ťi jocÔÇŁ, ├«mi zicea tata, medic ╚Öi el. Avea dreptate. De nici o meserie nu-╚Ťi ba╚Ťi joc, dac─â e Beruf. Nu, nu s├«nt idealist, dimpotriv─â. S├«nt c├«t se poate de pragmatic. Un meseria╚Ö va ie╚Öi ├«ntotdeauna ├«n eviden╚Ť─â, indiferent de c├«te nulit─â╚Ťi roiesc ├«n jurul lui. Va fi c─âutat. Va avea o reputa╚Ťie care-i va face invidio╚Öi p├«n─â ╚Öi pe nulit─â╚Ťile care avanseaz─â cu PCR-ul (Pile, Cuno╚Ötin╚Ťe, Rela╚Ťii, pentru ne╚Ötiutori), PCR-ul care n-a murit cu PCR-ul ─âl─âlalt. Poate chiar vor r├«vni s─â fie aidoma lui (sau ei). C├«nd copilul ├«╚Öi va vedea p─ârin╚Ťii pasiona╚Ťi de ceea ce fac, ├«n loc s─â ofteze c├«nd merg la ÔÇ×munc─âÔÇŁ, atunci c├«nd ├«╚Öi va vedea profesorul pasionat de materia pe care o pred─â, va vrea ╚Öi el (sau ea) s─â fac─â ceva de care e pasionat, ba s─â mai fie ╚Öi pl─âtit pentru asta! ╚śi-atunci restul complicatelor reforme ar veni, cu toatele, de la sine.

Saint-Exup├ęry spunea c─â nu trebuie s─â-i ├«nve╚Ťi pe oameni cum s─â fac─â sc├«nduri ╚Öi par├«me ╚Öi catarge pentru a construi o corabie. E suficient s─â le ar─â╚Ťi oceanul ╚Öi s─â-i ├«nve╚Ťi s─â fie pasiona╚Ťi de ceea ce-ar putea afla dincolo de orizont. Restul vine de la sine. Nu degeaba Iisus l-a mustrat pe cel care ╚Öi-a ├«ngropat talantul (de acolo, etimologic, vine ╚Öi cuv├«ntul talent), ├«n loc s─â-l ├«nmul╚Ťeasc─â.

├Än limba rom├ón─â nu avem Beruf, dar avem expresia admirativ─â ÔÇ×E meseria╚Ö!ÔÇŁ. S-o ascult─âm cu aten╚Ťie. S-o l─âs─âm ╚Öi noi s─â ne vorbeasc─â, doar limba nu-i vorbe╚Öte numai pe nem╚Ťi.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.