Şoferu'

Publicat în Dilema Veche nr. 209 din 18 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La echipa noastră de prospecţiuni geologice de lîngă Băile Herculane venise un nou şofer. Deşi aveam două camioane SR Dac şi un microbuz TV, mult timp n-am avut angajat decît un singur şofer: Marin. Pe cel de-al doilea, un puşti ţigănos, îl dădusem afară pentru că fura benzină şi pleca adesea cu TV-ul în staţiune, tocmai cînd aveai mai mare nevoie de el. De fapt, nu reuşisem să-l dăm afară pentru asta. Avea o pilă mare la Bucureşti şi am reuşit să-l concediez abia cînd era să ne bage cu maşina pe toţi în prăpastie, la o curbă a unui drum prost de munte. Era un novice în ale condusului şi un veşnic pericol pentru noi şi pentru el însuşi. Cel care venise acum, după cîteva luni de la plecarea puştiului, Gherasim, era destul de în vîrstă şi ne-am gîndit că trebuie să aibă suficientă experienţă pentru drumurile grele la care aveam să-l expunem. Nu prea scotea o vorbă de faţă cu mine şi mi-am zis că poate mă ştia şef şi, pînă avea să-mi înveţe hachiţele, prefera să fie mai reţinut. Am aflat apoi că la fel se comporta şi cu ceilalţi din echipă, cu topografii, cu gravimetristul şi chiar cu Marin. Avea o faţă albă cu multe cărnuri lăsate şi un moţ de păr alb în creştetul capului. Părea un veşnic inocent, aterizat între nişte străini. Într-o dimineaţă, la vreo săptămînă după ce a venit, ne-am suit cu toţii în camionul lui să mergem spre Caransebeş, în partea de vest a masivului Godeanu pe care trebuia să-l măsurăm în acea zi chiar peste culme. Ne-a lăsat pe o vale, acolo de unde nici o maşină nu mai putea înainta. I-am explicat că trebuie să ne ia seara de pe Valea Cernei, dintr-o staţie unde venea odată autobuzul. Reperul era destul de clar. El avea de ocolit vreo 60 de kilometri pe şosea, în vreme ce noi urma să traversăm muntele pe jos. A plecat salutîndu-ne cu mîna ridicată. Ne-am început urcuşul în soare, spre culmea de peste două mii de metri, oprindu-ne cam la fiecare sută de metri, pentru măsurătorile noastre, trei topografi, trei zilieri care ţineau stadiile, gravimetristul şi cu mine, inginerul. A fost o zi grea. Am măsurat zeci de staţii; ne-am luptat cu cîinii ciobăneşti care în acele locuri sălbatice păreau să nu ştie nici de vorbă bună, nici de pietre; am trecut cu pantalonii suflecaţi prin rîul Şes şi oamenii din echipă s-au închinat văzînd aşa o apă mare cît Prahova, la o altitudine de două mii de metri; am coborît pe povîrnişurile cu muşchi, măsurînd din ce în ce mai repede spre Valea Cernei. Am ajuns jos, în vechea staţie de autobuz, aproape pe întuneric. Gherasim nu era. Anul fiind 1990, nu aveam, evident, telefoane mobile şi nici un mod de comunicare. L-am aşteptat mai bine de o oră, timp în care ni s-a făcut frig şi unii au propus să facem focul în ghereta de tablă a staţiei de autobuz. După un timp, am înţeles că Gherasim nu mai vine, dar nu puteam pricepe ce se întîmplase. Am pornit la pas spre Herculane, deşi era la mai bine de 30 de kilometri, şi asta după o zi întreagă de mers. Era o noapte aşa de neagră că la un moment dat am pierdut şoseaua asfaltată de sub picioare. Ne-am întors aproape pe pipăite şi cînd am dat din nou de asfalt am aprins brichetele ca să vedem linia albă de pe mijloc. Ne-am ţinut de dungă şi unul de altul, ca nişte pinguini bezmetici, pînă ce înspre dimineaţă am ajuns pîş-pîş în oraş. Am prins primul autobuz spre gară, la barăci, care erau la vreo încă şapte kilometri. Cînd ne-am întins în paturi, cu picioare dureroase, afară era deja lumină. N-am putut sta prea mult fiindcă aflasem că Gherasim nu mai apăruse în tabără după ce plecase cu noi în dimineaţa precedentă. M-am gîndit imediat la un accident şi am sunat la poliţie. Cei din Herculane nu ştiau nimic. Pe la opt, între barăci a apărut un camion, SR Dac. Nu semăna însă cu cel al lui Gherasim, nu avea prelată peste benă şi era boţit rău de tot. Nu mică mi-a fost mirarea să văd că din el coboară totuşi Gherasim, cu figura lui albă şi inocentă. Pe frunte avea, în plus, o bubă mare şi roşie. Făcuse un accident. Pe drumul de întoarcere se răsturnase cu camionul într-o vale. Numai Dumnezeu ştie cum de scăpase teafăr şi cum de camionul încă mergea aşa, cu tabla îndoită şi cu prelata şi structura superioară a benei făcute praf. N-a reuşit să-mi spună ce s-a întîmplat. Bîiguia doar că aşteaptă rezultatele alcoolemiei şi că nu a făcut nici o victimă. Analizele au venit vreo două zile mai tîrziu. Gherasim avusese peste unu la mie şi era pasibil de puşcărie. Mi-l amintesc ducîndu-se la poliţie, îndemnat de Marin să facă ceva să scape. De atunci însă, nu l-am mai văzut niciodată. Şi mi s-a spus că nu mai e treaba mea.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.