Slujitorul echit─â╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Slujitorul echit─â╚Ťii jpeg

Lucr─ârile preg─âtitoare ale Codului civil francez ÔÇô adoptat ├«n anul 1804 ÔÇô, adunate de Pierre-Antoine Fenet dup─â mai bine de dou─â decenii ╚Öi publicate ├«ntr-o culegere ├«nsum├«nd 15 volume, s├«nt o fascinant─â istorie a ideilor juridice. Extrase din aceste lucr─âri, alese cu ├«n╚Ťelepciune de  Fran├žois Ewald, au fost republicate ├«n 2004 (Naissance du Cod civil, Flammarion). Discu╚Ťiile din Consiliul de Stat, unele dintre ele purtate ├«n prezen╚Ťa lui Napoleon, discursurile rostite ├«n fa╚Ťa Tribunatului ╚Öi cele prezentate ├«n fa╚Ťa corpurilor legiuitoare lumineaz─â textele legale propuse, amendate ╚Öi adoptate ├«n final, pentru a alc─âtui cea mai important─â oper─â legislativ─â a lumii moderne. ├Äntre multele dezbateri, una mai pasionat─â ╚Öi mai pasionant─â dec├«t alta, este ╚Öi cea a raportului dintre jurispruden╚Ť─â ╚Öi lege sau dintre judec─âtor ╚Öi legiuitor. Este judec─âtorul obligat s─â respecte litera legii, s─â nu se abat─â de la aceasta ├«n nici un fel, nici m─âcar pe cale de interpretare, sau are dreptul s─â aplice ├«n mod creator normele juridice, ╚Ťin├«nd seama de spiritul acestora, iar ├«n t─âcerea legii s─â dea totu╚Öi o hot─âr├«re ├«ntemeiat─â pe echitate?

Poate s─â par─â surprinz─âtor, dar sus╚Ťin─âtorii primei solu╚Ťii au invocat opinia lui Montesquieu, care a contribuit ├«n mod substan╚Ťial la elaborarea teoriei statului de drept. ├Än Despre spiritul legilor, autorul precizeaz─â c─â ├«n statele despotice nu exist─â lege, iar judec─âtorul ├«╚Öi stabile╚Öte propriile reguli, ├«n monarhii exist─â lege, iar judec─âtorul o aplic─â ├«n litera ei c├«nd este precis─â sau, c├«nd nu este clar─â, o aplic─â ├«n spiritul ei, dar ├«ntr-o republic─â judec─âtorul trebuie s─â urmeze numai litera legii, aceasta neput├«nd fi interpretat─â c├«nd este vorba de bunurile, de onoarea sau de via╚Ťa unui cet─â╚Ťean. Pe temeiul acestui argument de autoritate, s-a pledat pentru respingerea normei care statua c─â judec─âtorul nu poate refuza s─â dea o hot─âr├«re pe motiv c─â legea tace, este neclar─â sau insuficient─â, ├«n caz contrar fiind urm─ârit pentru denegare de dreptate. O asemenea norm─â ar fi echivalat cu ├«ntoarcerea la  starea de insecuritate, specific─â statelor despotice ╚Öi, ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â, monarhiilor. Or republica ar trebui s─â asigure securitatea cet─â╚Ťeanului ╚Öi s─â ├«nl─âture manifest─ârile arbitrare ale autorit─â╚Ťilor, inclusiv ale judec─âtorilor. Dac─â legile s├«nt simple ╚Öi clare, nu mai au nevoie de interpretare, iar judec─âtorii ar trebui s─â le aplice ca atare. Dac─â ace╚Ötia ar avea dreptul s─â interpreteze legea sau, mai mult, s─â dea hot─âr├«ri care nu se ├«ntemeiaz─â pe lege, s-ar recunoa╚Öte un principiu care ar transforma aplicarea legii ├«ntr-un procedeu de distrugere a acesteia.

Acest tip de discurs este o dovad─â c─â spiritul iacobin i-a supravie╚Ťuit lui Robespierre ├«n timpul Consulatului (din nefericire, este viu ╚Öi ├«n prezent). Refuz├«nd orice interpretare a legii ╚Öi neg├«nd p├«n─â ╚Öi cuv├«ntul jurispruden╚Ť─â, Robespierre se considera un fidel interpret al lui Montesquieu. Paradoxul este c─â Robespierre ╚Öi urma╚Öii s─âi din timpul Consulatului refuzau dreptul judec─âtorilor de a interpreta legea, dar ei ├«n╚Öi╚Öi au fost infideli interpre╚Ťi ai lui Montesquieu. ├Än realitate, cum a observat Portalis ÔÇô replic├«nd consulului Cambac├ęr├Ęs, care se temea c─â un asemenea drept ar permite puterii judec─âtore╚Öti s─â uzurpe puterea legislativ─â ÔÇô, exist─â limite ├«n interpretarea legii, mai ales ├«n cazul normelor penale, dar ╚Öi al celor civile. Adagiile care guverneaz─â dreptul penal modern, nullum crimen sine lege ╚Öi nulla poena sine lege, interzic judec─âtorului s─â re╚Ťin─â infrac╚Ťiuni ╚Öi s─â aplice pedepse care nu s├«nt prev─âzute expres de lege. ├Äntr-un sens mai general, ori de c├«te ori este vorba de sanc╚Ťiuni, sfera lor nu poate fi extins─â pe cale de interpretare. Tot astfel, c├«nd legiuitorul a prev─âzut o excep╚Ťie de la o regul─â, c├«mpul de aplicare al excep╚Ťiei nu poate fi l─ârgit prin interpretarea normei juridice. Lectura atent─â a textului din Despre spiritul legilor dezv─âluie c─â Montesquieu excludea interpretarea legii tocmai ├«n asemenea situa╚Ťii, iar nu ├«n mod absolut; ├«n acest sens trebuie s─â fie ├«n╚Ťeleas─â afirma╚Ťia potrivit c─âreia legea nu poate fi interpretat─â atunci c├«nd este vorba de via╚Ťa, de onoarea sau de bunurile unui cet─â╚Ťean. Dar a nu permite judec─âtorului s─â se pronun╚Ťe c├«nd legea este neclar─â, insuficient─â ori nu con╚Ťine o norm─â pentru o anumit─â situa╚Ťie ├«nseamn─â, cum a precizat ├«n mod judicios Portalis, a ├«ntrerupe cursul justi╚Ťiei: ÔÇ×(p)u╚Ťine cauze s├«nt susceptibile de a fi solu╚Ťionate conform legii, conform unui text precis; de cele mai multe ori ele se solu╚Ťioneaz─â potrivit principiilor generale, doctrinei ╚Öi ╚Ötiin╚Ťei dreptului. Codul civil nu exclude aceast─â cunoa╚Ötere, ci o presupuneÔÇŁ.

Portalis relua astfel o idee exprimat─â ├«n urm─â cu dou─â milenii de Aristotel, ├«n Etica nicomahic─â: ÔÇ×(n)atura proprie a echitabilului const─â ├«n a fi un amendament al legii, ├«n m─âsura ├«n care generalitatea ei o face incomplet─âÔÇŽ Nu totul poate fi reglementat prin legeÔÇŽ Regula pentru ceea ce este nedeterminat trebuie s─â fie la r├«ndul ei nedeterminat─âÔÇŽ Echitabilul este just ╚Öi este superior unui anumit tip de dreptÔÇŁ. Este firesc ca ├«n domeniul legii civile, spre deosebire de domeniul legii penale, judec─âtorul s─â nu poat─â refuza s─â se pronun╚Ťe ├«n toate cauzele care ├«i s├«nt ├«nf─â╚Ťi╚Öate. Cu o subtil─â ├«n╚Ťelegere a nuan╚Ťelor, Portalis a precizat c─â, dac─â judec─âtorul nu g─âse╚Öte ├«n lege normele pentru solu╚Ťionarea unui caz concret, ÔÇ×el trebuie s─â recurg─â la echitatea natural─â. Judec─âtorul civil este slujitorul legii, c├«nd legea vorbe╚Öte; el este arbitrul diferendelor, c├«nd aceasta tace. Vor ap─ârea tot timpul multe ne├«n╚Ťelegeri care nu se vor putea judeca potrivit legii scriseÔÇŁ.  ├Än viziunea sa, judec─âtorul este mai mult dec├«t slujitorul legii (le ministre de la loi), el este slujitorul echit─â╚Ťii (le ministre de lÔÇÖ├ęquit├ę).

P├«n─â la urm─â, norma care statueaz─â c─â judec─âtorul nu poate refuza s─â dea o hot─âr├«re pe motiv c─â legea tace, este neclar─â sau insuficient─â a fost adoptat─â ╚Öi se reg─âse╚Öte ╚Öi ast─âzi ├«n Codul civil francez, ├«mpreun─â cu norma care interzice judec─âtorului s─â se pronun╚Ťe pe cale de dispozi╚Ťii generale ╚Öi reglementare. Cele dou─â norme s├«nt complementare. Ele contureaz─â at├«t dreptul judec─âtorilor de a interpreta legea, ├«n limitele ar─âtate, c├«t ╚Öi interdic╚Ťia impus─â acestora de a legifera. Ambele norme au fost preluate ├«n Codul civil rom├ón din 1864. Cineva s-ar putea ├«ntreba de ce nu se reg─âsesc aceste dou─â reguli ├«n Codul civil ├«n vigoare. R─âspunsul este simplu. Ele se reg─âsesc ├«n Codul de procedur─â civil─â, ├«ntruc├«t acesta guverneaz─â activitatea judec─âtorilor.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.