Sînt universale drepturile omului?

Publicat în Dilema Veche nr. 1034 din 1 februarie – 7 februarie 2024
image png

Drepturile omului sînt, în egală măsură, individuale și universale. Două milenii de reflecții morale și politice au afirmat și consolidat treptat această complementaritate, dar nu au desăvîrșit-o încă. Mai întîi, a fost afirmat caracterul individual al acestor drepturi; țărmurită în spațiul desemnat prin termenul polis, cu prototipul său atenian, filosofia greacă din perioada clasică, incluzînd operele lui Platon și pe cele ale lui Aristotel, a putut justifica sclavia, ierarhia claselor și excluderea barbarilor. Această perspectivă spațială limitată a fost depășită odată cu dominația Macedoniei asupra cetăților grecești. Saltul de la polis la cosmopolis a fost amplificat de Alexandru Macedon, care i-a cucerit militar pe perși, dar a fost cucerit intelectual de ideea imperială. Paradoxal, negînd individualismul drepturilor omului, ideea imperială a deschis orizontul universalității. În acest nou context politic și geografic, reafirmînd individualismul drepturilor omului, scepticii le-au adăugat trăsătura universalismului. Dreptul natural a fost, în gîndirea scepticilor greci, fundamentul ambelor trăsături. Continuat în Republica Romană, iar apoi în imperiu, acest tip de reflecție a trecut hotarul dintre filozofie și gîndirea juridică. Subordonarea acestei trăsături față de ideea imperială romană a compromis însă universalismul drepturilor omului, prin limitarea deopotrivă geografică și politică. Pentru a fi cu adevărat universale, drepturile omului trebuie să fie atît recunoscute, cît și protejate la această dimensiune.  

Creștinismul a consolidat trăsătura universală a drepturilor omului prin corespondența dintre rațiunea naturală și rațiunea divină. Pe acest temei, recunoașterea universalismului drepturilor omului a fost asociată cu o sancțiune transcendentă, menită să asigure efectivitatea acestor reguli.  Texte din Evanghelii, din literatura patristică și din cea scolastică, mai ales din gîndirea tomistă, au fundamentat și au rafinat răspunsurile la aceste provocări. Dezvoltarea teologică a fost pusă în umbră însă atît de confruntările religioase, cele din interiorul lumii creștine și cele dintre această lume și alte civilizații, cît și de fenomenul tot mai extins și mai accelerat al secularizării.

Dincolo de contestările ei, de pe varii poziții, modernitatea a deschis calea unui nou tip de reflecție – filosofică, morală, politică și economică –, întemeind rațional, prin apelul la dreptul natural, individualismul și universalismul drepturilor omului.

Rezultatele acestui tip de reflecție au fost preluate atît în eforturile de elaborare a unor declarații politice și a unor reglementări juridice – naționale, regionale și universale – pentru recunoașterea și identificarea conținutului drepturilor omului, cît și în procesele succesive de construcție a instituțiilor apte să asigure protecția efectivă a acestor drepturi.

Protecția juridică internațională a drepturilor omului are o dimensiune universală, în sistemul ONU, și o dimensiune regională în sistemul european, cel interamerican și cel african. Mai ales sistemul ONU s-a dovedit a fi un eșec, dreptul de veto în Consiliul de Securitate fiind folosit mai întîi de Uniunea Sovietică, apoi de Rusia și China pentru a împiedica aplicarea principiilor din Declarația universală a drepturilor omului și din Cartă. 

Singurul sistem de protecție juridică internațională cu caracter efectiv este cel european, întemeiat pe Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), întrucît această convenție este direct aplicabilă în dreptul intern, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg asigură respectarea sa, prin hotărîri obligatorii; punctul vulnerabil al acestui sistem este modul de executare silită a hotărîrilor Curții, în ipoteza în care statul condamnat nu le execută de bunăvoie: mecanismul interguvernamental al procedurii de executare silită nu asigură întotdeauna respectarea întocmai și la timp a hotărîrilor.

Prin adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) a fost creat un sistem supranațional de protecție a drepturilor omului, care este cel mai eficient, întrucît sancționează și încălcarea acestor drepturi de către organele Uniunii, iar efectivitatea sa este asigurată nu numai prin aplicarea directă a dreptului european în dreptul intern, ci și prin  mijloace efective de executare a hotărîrilor pronunțate de CJUE.

Dar din cauza multiplicării drepturilor omului, ultimele două sisteme de protecție juridică riscă să compromită tocmai caracterul universal al acestor drepturi și să-și piardă astfel credibilitatea. Drepturi individuale, recunoscute în mod justificat unor persoane din categorii minoritare, au fost înălțate prin diferite artificii juridice la rangul de drepturi ale omului, în absența caracterului universal. Or, prin însăși denumirea lor, drepturile omului nu sînt particulare, dependente de circumstanțe, ci sînt legate în mod definitoriu de ideea de universalism, adică aparțin tuturor ființelor umane și pot fi exercitate de oricare dintre acestea. Dacă se știe încă de la jurisconsulții romani că majoritar nu înseamnă universal, cu atît mai mult ar trebui să se știe astăzi că minoritar nu are cum să fie echivalent cu universal. Regionalizarea drepturilor omului și cantonarea lor în zone particulare constituie o sincopă în evoluția de două milenii și jumătate pentru recunoașterea și protecția juridică la o scară tot mai largă, potrivit caracterului lor universal. 

Mai grav, este hrănită astfel propaganda statelor autoritare și totalitare care maschează tocmai încălcarea drepturilor omului prin care sînt apărate valori cu adevărat universale, conform rațiunii naturale: viața, integritatea fizică și psihică, siguranța, libertatea și demnitatea persoanei. Două milenii de reflecții morale și politice și de eforturi de construcție instituțională nu au fost suficiente pentru a transpune în practica politică și juridică universalismul drepturilor omului, decurgînd din legătura lor indisolubilă cu toate ființele umane. Ce urmează?

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.