Similitudine

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
„Cu bule“ jpeg

Un termen tot mai folosit în ultimele luni în lumea universitară e similitudine. Noile reglementări oficiale ale susţinerii tezelor de doctorat şi ale obţinerii titlului de doctor impun obţinerea unui raport de similitudini, obţinut cu ajutorul unui program electronic. Scopul verificării este, desigur, detectarea plagiatului, una dintre marile probleme ale învăţămîntului românesc, ajunsă, prin cazuri cunoscute, temă de interes în spaţiul public. În acest context, termenul similitudine începe deja să fie perceput de mulţi vorbitori ca un eufemism, mai puţin încărcat de conotaţii negative, pentru plagiat. Termenul tehnic stîrneşte discuţii, în măsura în care operaţia pe care se bazează e descrisă în termeni cantitativi; se ajunge astfel la întrebări periculoase, de tipul „ce grad (sau ce coeficient) de similitudine e admis pentru o lucrare ştiinţifică în genere, pentru o teză de doctorat în special?“. Unii cer stabilirea unei „limite legale“, a unui prag care să despartă simplu şi fără echivoc plagiatul de originalitate. Din fericire, asemenea întrebări şi cerinţe nu au – şi nici nu vor avea, să sperăm – răspunsuri oficiale, dar tind să producă zvonuri şi pseudoinformaţii.

Or, nu trebuie să uităm că în domeniul limbilor naturale şi al textelor de tot felul, programele electronice au (încă) limite uriaşe. Programele antiplagiat pot detecta cazuri elementare (texte descărcate integral sau parţial din Internet, din surse accesibile), dar pot avea mari lipsuri – în plus (semnalînd similitudini care nu reprezintă plagiat) sau în minus (neputînd identifica secvenţe şi mai ales idei copiate şi preluate fără indicarea sursei). Programele indică identitatea sau asemănarea unor secvenţe de text în mai multe situaţii care nu au nici o legătură cu plagiatul: pentru că nu recunosc citatele din bibliografia temei, care sînt, în anumite domenii umaniste, o practică firească; un autor e citat ca autoritate, pentru o formulare memorabilă, sau ca exemplu, pentru a i se analiza şi respinge formulările. În plus, în lucrările de lingvistică, stilistică, retorică etc., o serie de pasaje sînt reproduse (cu toate semnele de identificare) ca material supus analizei, ca exemple preluate din textele-sursă; programul antiplagiat semnalează în acest caz similitudini care sînt perfect justificabile. În alte domenii, se pare că soft-urile identifică similitudini la fel de inocente în formulele aproape invariabile ale demonstraţiilor ştiinţifice şi ale argumentării, în sintagmele adesea lungi ale terminologiei de specialitate.

Şi mai largă e zona de eroare „în minus“, incapacitatea programelor electronice de a recunoaşte plagiate reale. În acest caz, marea problemă este sărăcia bazelor de date: copierea dintr-o carte publicată acum cincizeci de ani, care nu are nici urmă de versiune electronică, total opacă pentru Google sau orice alt motor de căutare, sau preluarea dintr-o teză nepublicată, păstrată într-un exemplar la biblioteca unei facultăţi riscă să rămînă nedescoperite. La fel de greu de detectat este traducerea nesemnalată ca atare, mai ales cea bine făcută şi mai ales dacă textul-sursă nu era scris în engleză, ci într-o limbă puţin cunoscută. Pînă şi rescrierea abilă, prin modificarea textului (schimbarea conjuncțiilor, omiterea unor adjective, inversarea ordinii propoziţiilor) ar putea în teorie să facă de nerecunoscut plagiatul supus unei verificări prin program automat; e totuşi cazul cel mai improbabil, pentru că presupune o muncă intensă şi sistematică a plagiatorului, prin definiţie leneş.

De fapt, soft-urile antiplagiat şi reglementările care le impun nu trebuie să ne facă să uităm cel mai bun şi cel mai vechi sistem antiplagiat: profesorul, coordonatorul unei lucrări produse în sistemul de învăţămînt, la orice nivel. În mod normal, profesorul e cel care previne şi detectează plagiatul în formă incipientă: de la stabilirea unei teme şi a unui mod de lucru pînă la lectura atentă a versiunilor succesive ale textului, supuse unui şir de corectări. Nu cred să apară prea curînd programe electronice care să detecteze toate semnele de plagiat vizibile pentru specialistul în domeniu. Profesorului îi sună cunoscut un pasaj – şi îl verifică imediat, pentru că ştie cine a expus o anume teorie sau a impus un stil de argumentare; profesorul trebuie să observe că idei şi informaţii curente sînt prezentate ca noi – şi tot el percepe rupturile stilistice şi de coerenţă din text. În domeniul umanist cel puţin, trecerea de la fraze chinuite, prost redactate, la formulări perfecte, profunde sau doar preţioase, lipsa de logică a pasajelor, frazele prost traduse, cu topică şi calcuri englezeşti sînt semne evidente ale unor preluări stîngace sau frauduloase.

Important e deci ca programelor care oferă coeficiente de similitudine să li se cunoască limitele, să li se stimuleze perfecţionarea, ca simple instrumente ale unei evaluări externe – fără a fi transformate în altceva decît sînt, fără a a fi văzute ca furnizoare de certitudini şi soluţii miraculoase. Transformarea similitudinii în cuvînt-cheie şi transferarea responsabilităţii de la om la programul automat poate oferi o justificare periculoasă pentru un plagiator: un certificat de bună purtare cu aparenţe de obiectivitate. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un nutritionist, specializat în pierderea în greutate, dezvăluie „cea mai ușoară rețetă de mic-dejun sățios”, sub 200 de calorii VIDEO
Micul-dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, iar o masă nutritivă poate furniza energia de care organismul are nevoie. Un nutriționist a publicat pe Tik-Tok rețeta celui mai sănătos și sățios mic-dejun, care nu îngrașă.
image
România, fără plan pentru o pană de curent masivă. Cum sunt pregătiți austriecii: „Elevii au primit din 2023 informări cu măsurile”
În ultimele săptămâni, din cauza caniculei, în mai multe zone din România s-au înregistrat fluctuații de curent electric. Dacă austriecii sunt pregătiți constant pentru o pană de curent masivă, nu același lucru se poate spune despre români.
image
Caz unic în rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO: propunere retrasă din cauza unei primării din România FOTO
O primărie a reușit performanța de a anula munca de ani de zile a unei organizații și a mai multor comunități locale dornice să creeze un geoparc UNESCO în România, al cărui ambasador este chiar britanicul Charlie Ottley, cunoscut drept cel mai mare promotor al imaginii țării noastre peste hotare.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne