Similitudine

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
„Cu bule“ jpeg

Un termen tot mai folosit în ultimele luni în lumea universitară e similitudine. Noile reglementări oficiale ale susţinerii tezelor de doctorat şi ale obţinerii titlului de doctor impun obţinerea unui raport de similitudini, obţinut cu ajutorul unui program electronic. Scopul verificării este, desigur, detectarea plagiatului, una dintre marile probleme ale învăţămîntului românesc, ajunsă, prin cazuri cunoscute, temă de interes în spaţiul public. În acest context, termenul similitudine începe deja să fie perceput de mulţi vorbitori ca un eufemism, mai puţin încărcat de conotaţii negative, pentru plagiat. Termenul tehnic stîrneşte discuţii, în măsura în care operaţia pe care se bazează e descrisă în termeni cantitativi; se ajunge astfel la întrebări periculoase, de tipul „ce grad (sau ce coeficient) de similitudine e admis pentru o lucrare ştiinţifică în genere, pentru o teză de doctorat în special?“. Unii cer stabilirea unei „limite legale“, a unui prag care să despartă simplu şi fără echivoc plagiatul de originalitate. Din fericire, asemenea întrebări şi cerinţe nu au – şi nici nu vor avea, să sperăm – răspunsuri oficiale, dar tind să producă zvonuri şi pseudoinformaţii.

Or, nu trebuie să uităm că în domeniul limbilor naturale şi al textelor de tot felul, programele electronice au (încă) limite uriaşe. Programele antiplagiat pot detecta cazuri elementare (texte descărcate integral sau parţial din Internet, din surse accesibile), dar pot avea mari lipsuri – în plus (semnalînd similitudini care nu reprezintă plagiat) sau în minus (neputînd identifica secvenţe şi mai ales idei copiate şi preluate fără indicarea sursei). Programele indică identitatea sau asemănarea unor secvenţe de text în mai multe situaţii care nu au nici o legătură cu plagiatul: pentru că nu recunosc citatele din bibliografia temei, care sînt, în anumite domenii umaniste, o practică firească; un autor e citat ca autoritate, pentru o formulare memorabilă, sau ca exemplu, pentru a i se analiza şi respinge formulările. În plus, în lucrările de lingvistică, stilistică, retorică etc., o serie de pasaje sînt reproduse (cu toate semnele de identificare) ca material supus analizei, ca exemple preluate din textele-sursă; programul antiplagiat semnalează în acest caz similitudini care sînt perfect justificabile. În alte domenii, se pare că soft-urile identifică similitudini la fel de inocente în formulele aproape invariabile ale demonstraţiilor ştiinţifice şi ale argumentării, în sintagmele adesea lungi ale terminologiei de specialitate.

Şi mai largă e zona de eroare „în minus“, incapacitatea programelor electronice de a recunoaşte plagiate reale. În acest caz, marea problemă este sărăcia bazelor de date: copierea dintr-o carte publicată acum cincizeci de ani, care nu are nici urmă de versiune electronică, total opacă pentru Google sau orice alt motor de căutare, sau preluarea dintr-o teză nepublicată, păstrată într-un exemplar la biblioteca unei facultăţi riscă să rămînă nedescoperite. La fel de greu de detectat este traducerea nesemnalată ca atare, mai ales cea bine făcută şi mai ales dacă textul-sursă nu era scris în engleză, ci într-o limbă puţin cunoscută. Pînă şi rescrierea abilă, prin modificarea textului (schimbarea conjuncțiilor, omiterea unor adjective, inversarea ordinii propoziţiilor) ar putea în teorie să facă de nerecunoscut plagiatul supus unei verificări prin program automat; e totuşi cazul cel mai improbabil, pentru că presupune o muncă intensă şi sistematică a plagiatorului, prin definiţie leneş.

De fapt, soft-urile antiplagiat şi reglementările care le impun nu trebuie să ne facă să uităm cel mai bun şi cel mai vechi sistem antiplagiat: profesorul, coordonatorul unei lucrări produse în sistemul de învăţămînt, la orice nivel. În mod normal, profesorul e cel care previne şi detectează plagiatul în formă incipientă: de la stabilirea unei teme şi a unui mod de lucru pînă la lectura atentă a versiunilor succesive ale textului, supuse unui şir de corectări. Nu cred să apară prea curînd programe electronice care să detecteze toate semnele de plagiat vizibile pentru specialistul în domeniu. Profesorului îi sună cunoscut un pasaj – şi îl verifică imediat, pentru că ştie cine a expus o anume teorie sau a impus un stil de argumentare; profesorul trebuie să observe că idei şi informaţii curente sînt prezentate ca noi – şi tot el percepe rupturile stilistice şi de coerenţă din text. În domeniul umanist cel puţin, trecerea de la fraze chinuite, prost redactate, la formulări perfecte, profunde sau doar preţioase, lipsa de logică a pasajelor, frazele prost traduse, cu topică şi calcuri englezeşti sînt semne evidente ale unor preluări stîngace sau frauduloase.

Important e deci ca programelor care oferă coeficiente de similitudine să li se cunoască limitele, să li se stimuleze perfecţionarea, ca simple instrumente ale unei evaluări externe – fără a fi transformate în altceva decît sînt, fără a a fi văzute ca furnizoare de certitudini şi soluţii miraculoase. Transformarea similitudinii în cuvînt-cheie şi transferarea responsabilităţii de la om la programul automat poate oferi o justificare periculoasă pentru un plagiator: un certificat de bună purtare cu aparenţe de obiectivitate. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

cum poti avea succes la interviul de angajare jpeg
Noua strategie folosită de angajați pentru a obține măriri de salariu
Tot mai mulți angajați se arată interesați de posturi pe care nu au nicio intenție să le accepte doar ca să își forțeze șefii de la actualul loc de muncă să le ofere o mărire de salariu, arată Business Insider.
Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.
iulian juncanaru, stomatolog mort FOTO Faceb jpg
Medicul Iulian Juncănaru, fost concurent la Chefi la cuțite, a murit la doar 39 de ani. Cum a fost găsit
Un stomatolog, fost concurent al sezonului 8 Chefi la cuțite, a murit la numai 39 de ani. Clinica unde el a lucrat ca stomatolog, precum și apropiații au făcut anunțul trist. Tânărul a murit subit acasă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.