Simfonia a 9-a, o istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Simfonia a 9 a, o istorie jpeg

Acum cîteva zile, Filarmonica din Berlin a deschis Festivalul „George Enescu“ cîntînd Simfonia a 9-a de Beethoven. Las la o parte discuțiile dintre melomani (dacă tempi lui Petrenko ne plac ori nu, dacă a sunat bine corul nostru cu orchestra lor etc.). Simfonia a 9-a este atît de cîntată încît devine aproape imposibil să mai poți gusta, în extaz, „cea mai frumoasă muzică scrisă vreodată“ (Celibidache). Iar de cînd a politizat-o Uniunea Europeană, chiar că misiunea de a te reconecta la adîncimile ei este imposibilă. Totuși, ca o mică reverență pentru simfonie și orchestra germană (cu adevărat această orchestră este pe măsura acestei simfonii), vreau să reamintesc că, acum vreo cinci-șase ani, prestigioasa revistă muzicală franceză Diapason a decis să ofere cititorilor ei mai bune interpretări ale simfoniilor beethoveniene. Au fost cerute preferințele cîtorva dintre marii dirijori ai lumii și, după luni de discuții, redacția a găsit o modalitate de a desemna nouă mari interpretări (pentru fiecare simfonie cîte una), pe care le-au asamblat într-o colecție de CD-uri.

Cînd a fost rugat să indice o anume interpretare a uneia dintre simfoniile beethoveniene pe care ar dori s-o vadă în această colecție, sir Simon Rattle, pe atunci Chefdirigent al Filarmonicii berlineze, a răspuns: „Îmi cereți să fac o alegere absolut subiectivă. Fie. Dacă există o înregistrare care îmi dă o idee despre ce simțea Beethoven mai profund în inima sa, este Simfonia a 9-a dirijată de Furtwangler la Berlin în 1942. Ceea ce rezonează acolo, în momentul cel mai acut al războiului, nu se reduce la o interpretare în sens obișnuit, ci este o experiență, este un strigăt în deșert al unui muzician aflat în inima barbariei. Este o modalitate prin care ni se amintește nouă, celor de azi, de forța muzicii și era o modalitate pentru Furtwangler, pe 22-24 martie 1942, de a o demonstra în fața unui parter plin cu demnitari naziști. Acest concert ne aduce aminte, pe de altă parte, că Beethoven a creat cu Simfonia a 9 a ceva dincolo de norme. Riscăm să uităm asta, pentru că această simfonie ne-a intrat oarecum în obișnuință – unele orchestre vor chiar să o cînte în fiecare an, de 1 ianuarie. Ce dramă! Dar să revenim la Furtwangler. Marea tranziție este mai neagră decît cele mai rele coșmaruri. Mișcarea lentă ține de miracol prin felul ei de a uni contrastele într-un gest misterios în care totul plutește: muzica pare că se construiește pe loc, deodată, ca în momentul în care Beethoven a inventat-o, la masa lui de lucru. Finalul? Un singur cuvînt poate da seama, vag: isterie. Ne este imposibil să mergem atît de departe în zilele noastre, acea interpretare își ia sensul din epoca ei. Avem nevoie să cunoaștem circumstanțele pentru a o înțelege? Ne deranjează profund să știm cine era în sală, dar muzica e suficientă pentru a simți starea de disconfort, de jenă, de iritare pe care Furtwangler a instalat-o. Întreaga sală a resimțit gradul paroxistic de violență, de grandoare și de teroare spre care el și-a condus muzicienii. Și ce orchestră, că a venit vorba, în care fiecare reacționează instantaneu la rubato-urile lui nemaiauzite fără să piardă nici o secundă direcția! Toți melomanii trebuie să asculte acest document pe care doar discofilii îl mai păstrează, așa că sînt bucuros că am contribuit la colecția dumneavoastră.“

Declarația foarte curajoasă pe care Furtwangler a făcut-o, prin muzica lui Beethoven, capilor regimului nazist prezenți la concert nu a fost cunoscută imediat după război. În 1946, sovieticii au găsit înregistrarea concertului în Berlinul ocupat de ei și au dus-o imediat la Moscova. Abia în 1991 înregistrarea a fost restituită Berlinului. Și așa, după ­atîtea decenii, întreaga lume a putut auzi limpede protestul lui Furtwangler – căci nu e nici un dubiu asupra interpretării sale. A 9-a a sunat în cel mai antinazist fel cu putință. A fost un manifest trist, răspicat și demn împotriva violenței și a războiului, a fost un țipăt disperat după un licăr de speranță.

După cum se știe, Wilhelm Furt­wangler, dirijorul legendar al marii orchestre a Filarmonicii din Berlin începînd cu 1922, a trebuit să abandoneze bagheta și, implicit, conducerea Filarmonicii berlineze pentru a trece prin procesul de denazificare, în 1945. În final, un an și jumătate mai tîrziu, a fost achitat de toate acuzațiile de colaboraționism cu regimul lui Hitler și, începînd cu 1947, și-a putut relua cariera de dirijor. În 1952 a putut reveni și la direcția Filarmonicii berlineze, post pe care îl va ocupa încă patru ani, pînă la moartea sa. Singurul lucru bun care s-a întîmplat în cei șapte ani cît a lipsit Furt­wangler de la direcția Filarmonicii a fost apariția ca dirijor permanent al celei mai bune orchestre a lumii (așa era considerată Filarmonica din Berlin atunci, ca și acum) a unui tînăr complet necunoscut. Destinul a făcut ca acest tînăr să debuteze ca dirijor, la 33 de ani, direct cu cea mai bună orchestră a lumii. Inutil să precizez că așa ceva este de neconceput astăzi. Tînărul, altfel un emul entuziast al lui Furt­wangler, se chema Sergiu Celibidache.

Anii au trecut. Mulți ani au trecut. Simfonia a 9-a se cîntă mult și, vai, în multe feluri. Destinul acestei capodopere absolute este, într-un fel, trist. Pe de-o parte, e greu să mai adaugi ceva valoros marilor interpretări deja înregistrate. Pe de altă parte, cam toți dirijorii și toate orchestrele încearcă.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Vietnamezii din Timișoara, filmați când prind popândăi pentru a-i mânca. Animalele sunt protejate de lege VIDEO FOTO
Mai mulți cetățeni vietnamezi, care locuiesc în căminul fabricii Smithfield de pe strada Polonă din Timișoara, au fost filmați în timp ce săpau pe un câmp și prindeau popândăi.
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.