Si vis pacem, para bellum

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 934 din 3 ÔÇô 9 martie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Acest adagiu este forma adaptat─â a unei fraze a lui Vegetius din tratatul De Re Militari, scris la c├«teva secole dup─â Hristos, dar ideea sintetizat─â ├«n aceast─â variant─â latin─â este mai veche. Ea este evocat─â ├«n Legile, dialogul lui Platon, ╚Öi ├«n Shiji, istoria Chinei antice, ├«nceput─â de Sima Tan, mare astrolog la curtea imperial─â, ╚Öi finalizat─â de fiul acestuia, Sima Qian, ├«n timpul dinastiei Han. Aceea╚Öi idee se reg─âse╚Öte ├«n fraza atribuit─â ├«mp─âratului roman Hadrian: ÔÇ×Pace prin for╚Ť─â sau, dac─â nu se poate altfel, pace prin amenin╚ŤareÔÇŁ. Pacea sus╚Ťinut─â prin for╚Ť─â a fost un principiu de politic─â extern─â, c─âl─âuzitor pentru doi dintre cei mai prestigio╚Öi pre╚Öedin╚Ťi ai Statelor Unite. George Washington a rostit ├«n 1793, ├«n al cincilea mesaj anual c─âtre Congres, cuvintele memorabile: ÔÇ×Dac─â dorim s─â asigur─âm pacea, unul dintre cele mai eficiente instrumente ale prosperit─â╚Ťii noastre cresc├«nde, trebuie s─â se ╚Ötie c─â noi s├«ntem oric├«nd gata pentru r─âzboiÔÇŁ. Dou─â secole mai t├«rziu, ├«n 1986, Ronald Reagan a reamintit cuvintele lui Washington, ad─âug├«nd: ÔÇ×╚śtim c─â pacea este condi╚Ťia necesar─â pentru ca omenirea s─â prospere. Dar pacea nu exist─â prin propria sa voin╚Ť─â. Ea depinde de noi, de curajul nostru de a o construi, de a o ap─âra ╚Öi de a o transmite genera╚Ťilor urm─âtoareÔÇŁ. Nu ar trebui s─â se uite c─â aceast─â politic─â ferm─â a lui Ronald Reagan a contribuit ├«n mod hot─âr├«tor la implozia sistemului comunist ├«n Europa de Est ╚Öi la eliberarea ╚Ť─ârilor din aceast─â regiune de sub domina╚Ťia sovietic─â. Ideea exprimat─â laconic ├«n adagiul Si vis pacem, para bellum a fost, este ╚Öi va fi contestat─â de c─âtre diver╚Öi critici, sinceri sau slujind interese ascunse, alinia╚Ťi sub faldurile pacifismului. Istoria mai veche sau mai recent─â este ├«ns─â plin─â de exemple care demonstreaz─â c─â spiritul de agresiune poate fi inhibat nu doar prin idealuri nobile, ci ╚Öi prin for╚Ťa cl─âdit─â pe acestea. Pacea nu este un scop ├«n sine, ci o ambian╚Ť─â pentru evolu╚Ťia comunit─â╚Ťilor c─âtre ordinea juridic─â ╚Öi economic─â ├«ntemeiat─â pe libertatea ╚Öi siguran╚Ťa persoanei, pe adev─âr ╚Öi dreptate, singura ordine care poate asigura prosperitatea. O asemenea ambian╚Ť─â nu poate fi garantat─â doar prin discursuri demagogice, ea trebuie s─â fie ap─ârat─â de o for╚Ť─â mai mare dec├«t for╚Ťa agresorului. ├Än zilele noastre, agresiunea ├«mbrac─â multe forme, pe c├«t de insidioase, pe at├«t de periculoase; cea mai brutal─â r─âm├«ne ├«ns─â mereu agresiunea militar─â.

Si vis pacem, para pactum este un adagiu complementar, care trimite la dreptul interna╚Ťional public ╚Öi la tratatele de pace. Oric├«t s-a dorit ca aceast─â ramur─â de drept s─â fie doar una a p─âcii, iar nu ╚Öi a r─âzboiului, e u╚Öor de constatat c─â dreptul interna╚Ťional nu a atins un asemenea deziderat. Riscul conflictelor conven╚Ťionale, neconven╚Ťionale sau hibride este nu numai mereu prezent, dar aceste conflicte chiar se produc sub ochii no╚Ötri, mai mult sau mai pu╚Ťin deschi╚Öi. P├«n─â la urm─â, r─âm├«ne ╚Öi ast─âzi valabil─â ├«n╚Ťelegerea dreptului interna╚Ťional ca drept al r─âzboiului ╚Öi al p─âcii, formul─â acreditat─â de Hugo Grotius ├«n urm─â cu patru secole chiar ├«n titlul unui tratat celebru, consultat ╚Öi ast─âzi de speciali╚Öti cu mult folos. Orice r─âzboi se ├«ncheie, mai devreme sau mai t├«rziu, cu unul sau mai multe tratate de pace. Alte tratate se ├«ncheie pentru a preveni un nou r─âzboi, inclusiv prin stabilirea regulilor de cooperare ╚Öi competi╚Ťie ├«ntre state, ├«n domenii diverse. Rela╚Ťiile interna╚Ťionale ÔÇô de orice natur─â ar fi ele, politice, economice, culturale sau militare ÔÇô se afl─â ast─âzi sub inciden╚Ťa unei re╚Ťele vaste de tratate bilaterale sau multilaterale. Simplific├«nd, aceste tratate s├«nt contracte a c─âror for╚Ť─â juridic─â izvor─â╚Öte din voin╚Ťa p─âr╚Ťilor. A╚Öa cum contractul este legea p─âr╚Ťilor ├«n raporturile interne, tot astfel tratatele s├«nt legea p─âr╚Ťilor ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale. Unele dintre aceste tratate s├«nt temeiul constituirii organiza╚Ťiilor mondiale sau regionale. Toate alc─âtuiesc un sistem complex de norme juridice la a c─âror respectare s-au obligat statele semnatare. Invadarea Ucrainei de c─âtre armata rus─â este proba evident─â c─â tratatele interna╚Ťionale organizeaz─â pacea, dar nu o garanteaz─â ├«n mod absolut. Este, din p─âcate, o experien╚Ť─â mereu repetat─â, ├«n raporturile interne ╚Öi ├«n cele interna╚Ťionale, de a ├«nc─âlca contractele, de a viola tratatele. Cei slabi devin victimele celor care, baz├«ndu-se pe for╚Ťa lor, ├«╚Öi permit s─â nu-╚Öi mai respecte cuv├«ntul dat, s─â denatureze sensul obliga╚Ťiilor asumate sub semn─âtur─â, s─â ignore sau chiar s─â distrug─â identitatea altora.

Dac─â nu se integra la timp ├«n NATO ╚Öi ├«n Uniunea European─â, Rom├ónia ar fi avut ast─âzi o situa╚Ťie nu mult diferit─â de a Ucrainei. O rememorare fugar─â a istoriei rom├ónilor din ultimele trei secole este suficient─â pentru a ├«n╚Ťelege c├«t pre╚Ť se poate pune pe politica ruseasc─â. Oare cei care s├«nt nemul╚Ťumi╚Ťi de NATO ╚Öi de Uniunea European─â pot oferi o variant─â mai bun─â de securitate ╚Öi de prosperitate pentru Rom├ónia? Oare s├«nt naivi sau interesa╚Ťi? Iar nemul╚Ťumi╚Ťi din aceast─â categorie s├«nt ├«n aproape toat─â Uniunea European─â, inclusiv ├«n Vest. S-a scris mult, cu subtilit─â╚Ťi intelectuale sau cu brutalit─â╚Ťi de stil, ├«mpotriva NATO ╚Öi ├«mpotriva Uniunii Europene chiar de c─âtre cei care au beneficiat cel mai mult de climatul de securitate ╚Öi de prosperitate creat de aceste dou─â organiza╚Ťii. Desigur, ele nu s├«nt perfecte, exist─â peste tot interese contradictorii ╚Öi pozi╚Ťii cinice. Tr─âg├«nd linie, pentru a nu pune semnul egalit─â╚Ťii ├«ntre liderii Rusiei ╚Öi liderii lumii euroatlantice, ace╚Ötia din urm─â ar trebui s─â aib─â m─âcar acum voin╚Ťa puternic─â de a pune stavil─â agresorului, nu doar prin declara╚Ťii frumoase, ci prin m─âsuri concrete ╚Öi eficiente. Ezitarea unor lideri occidentali de a consim╚Ťi la aceste m─âsuri este o dovad─â de opacitate, la fel de condamnabil─â ca aceea a lui Chamberlain ╚Öi Daladier fa╚Ť─â de agresiunile repetate ale lui Hitler. Printr-o asemenea ezitare, naiv─â sau complice, ace╚Öti lideri occidentali dau ap─â la moar─â retorilor ╚Öi limbu╚Ťilor de la noi care erodeaz─â solidaritatea euroatlantic─â, flutur├«nd steagul suveranit─â╚Ťii ╚Öi al intereselor na╚Ťionale. R├«vnesc oare ace╚Öti demagogi la suveranitatea Ucrainei din aceste zile? Oare uit─â cu totul istoria de c├«teva secole a acestor locuri? Oare uit─â c─â balansul rom├ónilor ├«ntre Orient ╚Öi Occident a fost unul tragic, iar dep─â╚Öirea acestui echivoc istoric a fost posibil─â tocmai prin aderarea la NATO ╚Öi la Uniunea European─â? Imperfec╚Ťiunile acestor organiza╚Ťii, crizele prin care trec justific─â criticile, dar numai ├«n m─âsura ├«n care se propun solu╚Ťii concrete ╚Öi viabile pentru reformarea, iar nu pentru abandonarea lor. ├Än afara acestor organiza╚Ťii, Rom├ónia, care este o ╚Ťar─â mic─â, nu ar mai avea nici o garan╚Ťie de supravie╚Ťuire. Ivor Porter, care a tr─âit ├«n Rom├ónia c├«╚Ťiva ani de evenimente fierbin╚Ťi (1939-1941, 1943-1948), a m─ârturisit un adev─âr dureros: ÔÇ×Am ├«nv─â╚Ťat s─â accept faptul c─â un stat mic ÔÇô fie el aliat sau du╚Öman ÔÇô avea prea pu╚Ťin posibilitatea de a-╚Öi controla destinul atunci c├«nd era prins ├«n politica din vreme de r─âzboi a marilor puteriÔÇŁ. Oric├«t de multe gre╚Öeli ╚Öi acte de corup╚Ťie ar fi s─âv├«r╚Öit clasa politic─â ├«n perioada post-decembrist─â, are totu╚Öi meritul incontestabil de a fi f─âcut posibil─â integrarea Rom├óniei ├«n NATO ╚Öi ├«n Uniunea European─â. Pentru a consolida for╚Ťa acestor organiza╚Ťii, este ├«ns─â nevoie ca liderii lumii euroatlantice s─â fie la ├«n─âl╚Ťimea datoriei pe care o impun amenin╚Ť─ârile ├«mpotriva valorilor pe care s-a cl─âdit aceast─â lume.

Pentru a da con╚Ťinut adagiului Si vis pacem, para bellum, o ╚Ťar─â mic─â are o singur─â solu╚Ťie: s─â fie integrat─â ├«n organiza╚Ťii puternice, chiar dac─â pl─âte╚Öte pre╚Ťul firesc al transferului unor atribu╚Ťii de suveranitate, ├«n condi╚Ťii de egalitate cu ceilal╚Ťi membri. Pentru noi to╚Ťi, dar mai ales pentru liderii lumii euroatlantice, este mai actual ca oric├«nd mesajul din poemul lui ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Si vis pacem: ÔÇ×Vorbe╚Öte cu sfial─â despre moarte. / Copiii t─âi, ca tine de seme╚Ťi, / s─â-i cre╚Öti ├«n codrii-av├«nd ca dasc─âl ursul: / cu linii vagi, pe trunchiuri ╚Öi bure╚Ťi, / s─â-nsemne apa vremilor ╚Öi cursul. / Iar c├«nd o s─â-i treze╚Öti, t├«rziu, din vis / chem├«ndu-i de sub frunzele opace, / pe stema ╚Ť─ârii lor s─â vad─â scris: / ├Änva╚Ť─â s─â te lup╚Ťi, dac─â vrei paceÔÇŁ.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.