Si vis pacem, para bellum

Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Acest adagiu este forma adaptată a unei fraze a lui Vegetius din tratatul De Re Militari, scris la cîteva secole după Hristos, dar ideea sintetizată în această variantă latină este mai veche. Ea este evocată în Legile, dialogul lui Platon, și în Shiji, istoria Chinei antice, începută de Sima Tan, mare astrolog la curtea imperială, și finalizată de fiul acestuia, Sima Qian, în timpul dinastiei Han. Aceeași idee se regăsește în fraza atribuită împăratului roman Hadrian: „Pace prin forță sau, dacă nu se poate altfel, pace prin amenințare”. Pacea susținută prin forță a fost un principiu de politică externă, călăuzitor pentru doi dintre cei mai prestigioși președinți ai Statelor Unite. George Washington a rostit în 1793, în al cincilea mesaj anual către Congres, cuvintele memorabile: „Dacă dorim să asigurăm pacea, unul dintre cele mai eficiente instrumente ale prosperității noastre crescînde, trebuie să se știe că noi sîntem oricînd gata pentru război”. Două secole mai tîrziu, în 1986, Ronald Reagan a reamintit cuvintele lui Washington, adăugînd: „Știm că pacea este condiția necesară pentru ca omenirea să prospere. Dar pacea nu există prin propria sa voință. Ea depinde de noi, de curajul nostru de a o construi, de a o apăra și de a o transmite generaților următoare”. Nu ar trebui să se uite că această politică fermă a lui Ronald Reagan a contribuit în mod hotărîtor la implozia sistemului comunist în Europa de Est și la eliberarea țărilor din această regiune de sub dominația sovietică. Ideea exprimată laconic în adagiul Si vis pacem, para bellum a fost, este și va fi contestată de către diverși critici, sinceri sau slujind interese ascunse, aliniați sub faldurile pacifismului. Istoria mai veche sau mai recentă este însă plină de exemple care demonstrează că spiritul de agresiune poate fi inhibat nu doar prin idealuri nobile, ci și prin forța clădită pe acestea. Pacea nu este un scop în sine, ci o ambianță pentru evoluția comunităților către ordinea juridică și economică întemeiată pe libertatea și siguranța persoanei, pe adevăr și dreptate, singura ordine care poate asigura prosperitatea. O asemenea ambianță nu poate fi garantată doar prin discursuri demagogice, ea trebuie să fie apărată de o forță mai mare decît forța agresorului. În zilele noastre, agresiunea îmbracă multe forme, pe cît de insidioase, pe atît de periculoase; cea mai brutală rămîne însă mereu agresiunea militară.

Si vis pacem, para pactum este un adagiu complementar, care trimite la dreptul internațional public și la tratatele de pace. Oricît s-a dorit ca această ramură de drept să fie doar una a păcii, iar nu și a războiului, e ușor de constatat că dreptul internațional nu a atins un asemenea deziderat. Riscul conflictelor convenționale, neconvenționale sau hibride este nu numai mereu prezent, dar aceste conflicte chiar se produc sub ochii noștri, mai mult sau mai puțin deschiși. Pînă la urmă, rămîne și astăzi valabilă înțelegerea dreptului internațional ca drept al războiului și al păcii, formulă acreditată de Hugo Grotius în urmă cu patru secole chiar în titlul unui tratat celebru, consultat și astăzi de specialiști cu mult folos. Orice război se încheie, mai devreme sau mai tîrziu, cu unul sau mai multe tratate de pace. Alte tratate se încheie pentru a preveni un nou război, inclusiv prin stabilirea regulilor de cooperare și competiție între state, în domenii diverse. Relațiile internaționale – de orice natură ar fi ele, politice, economice, culturale sau militare – se află astăzi sub incidența unei rețele vaste de tratate bilaterale sau multilaterale. Simplificînd, aceste tratate sînt contracte a căror forță juridică izvorăște din voința părților. Așa cum contractul este legea părților în raporturile interne, tot astfel tratatele sînt legea părților în relațiile internaționale. Unele dintre aceste tratate sînt temeiul constituirii organizațiilor mondiale sau regionale. Toate alcătuiesc un sistem complex de norme juridice la a căror respectare s-au obligat statele semnatare. Invadarea Ucrainei de către armata rusă este proba evidentă că tratatele internaționale organizează pacea, dar nu o garantează în mod absolut. Este, din păcate, o experiență mereu repetată, în raporturile interne și în cele internaționale, de a încălca contractele, de a viola tratatele. Cei slabi devin victimele celor care, bazîndu-se pe forța lor, își permit să nu-și mai respecte cuvîntul dat, să denatureze sensul obligațiilor asumate sub semnătură, să ignore sau chiar să distrugă identitatea altora.

Dacă nu se integra la timp în NATO și în Uniunea Europeană, România ar fi avut astăzi o situație nu mult diferită de a Ucrainei. O rememorare fugară a istoriei românilor din ultimele trei secole este suficientă pentru a înțelege cît preț se poate pune pe politica rusească. Oare cei care sînt nemulțumiți de NATO și de Uniunea Europeană pot oferi o variantă mai bună de securitate și de prosperitate pentru România? Oare sînt naivi sau interesați? Iar nemulțumiți din această categorie sînt în aproape toată Uniunea Europeană, inclusiv în Vest. S-a scris mult, cu subtilități intelectuale sau cu brutalități de stil, împotriva NATO și împotriva Uniunii Europene chiar de către cei care au beneficiat cel mai mult de climatul de securitate și de prosperitate creat de aceste două organizații. Desigur, ele nu sînt perfecte, există peste tot interese contradictorii și poziții cinice. Trăgînd linie, pentru a nu pune semnul egalității între liderii Rusiei și liderii lumii euroatlantice, aceștia din urmă ar trebui să aibă măcar acum voința puternică de a pune stavilă agresorului, nu doar prin declarații frumoase, ci prin măsuri concrete și eficiente. Ezitarea unor lideri occidentali de a consimți la aceste măsuri este o dovadă de opacitate, la fel de condamnabilă ca aceea a lui Chamberlain și Daladier față de agresiunile repetate ale lui Hitler. Printr-o asemenea ezitare, naivă sau complice, acești lideri occidentali dau apă la moară retorilor și limbuților de la noi care erodează solidaritatea euroatlantică, fluturînd steagul suveranității și al intereselor naționale. Rîvnesc oare acești demagogi la suveranitatea Ucrainei din aceste zile? Oare uită cu totul istoria de cîteva secole a acestor locuri? Oare uită că balansul românilor între Orient și Occident a fost unul tragic, iar depășirea acestui echivoc istoric a fost posibilă tocmai prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană? Imperfecțiunile acestor organizații, crizele prin care trec justifică criticile, dar numai în măsura în care se propun soluții concrete și viabile pentru reformarea, iar nu pentru abandonarea lor. În afara acestor organizații, România, care este o țară mică, nu ar mai avea nici o garanție de supraviețuire. Ivor Porter, care a trăit în România cîțiva ani de evenimente fierbinți (1939-1941, 1943-1948), a mărturisit un adevăr dureros: „Am învățat să accept faptul că un stat mic – fie el aliat sau dușman – avea prea puțin posibilitatea de a-și controla destinul atunci cînd era prins în politica din vreme de război a marilor puteri”. Oricît de multe greșeli și acte de corupție ar fi săvîrșit clasa politică în perioada post-decembristă, are totuși meritul incontestabil de a fi făcut posibilă integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. Pentru a consolida forța acestor organizații, este însă nevoie ca liderii lumii euroatlantice să fie la înălțimea datoriei pe care o impun amenințările împotriva valorilor pe care s-a clădit această lume.

Pentru a da conținut adagiului Si vis pacem, para bellum, o țară mică are o singură soluție: să fie integrată în organizații puternice, chiar dacă plătește prețul firesc al transferului unor atribuții de suveranitate, în condiții de egalitate cu ceilalți membri. Pentru noi toți, dar mai ales pentru liderii lumii euroatlantice, este mai actual ca oricînd mesajul din poemul lui Ștefan Augustin Doinaș, Si vis pacem: „Vorbește cu sfială despre moarte. / Copiii tăi, ca tine de semeți, / să-i crești în codrii-avînd ca dascăl ursul: / cu linii vagi, pe trunchiuri și bureți, / să-nsemne apa vremilor și cursul. / Iar cînd o să-i trezești, tîrziu, din vis / chemîndu-i de sub frunzele opace, / pe stema țării lor să vadă scris: / Învață să te lupți, dacă vrei pace”.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ziua a doua a congresului PPE la Romexpo, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ursula von der Leyen a amânat prezentarea noii sale echipe de comisari europeni
Discuţia privind structura viitorului executiv comunitar, prevăzută iniţial pentru ziua de miercuri, 11 septembrie, va avea loc marţi, 17 septembrie, la Strasbourg, a anunţat purtătoarea de cuvânt adjunctă a Parlamentului European, Delphine Colard.
Banner Mihaela Tatu
criminal constanta jpg
Au fost reținuți suspecții în cazul crimelor din Constanța. Un copil de 15 ani, folosit la ștergerea urmelor
Cu fiecare oră apar informații șocante în cazul celor două tinere ucise în Constanța. Principalul suspect, supranumit „Șacalul”
criminalisti politia nu treceti jpg
Filmul evenimentelor în cazul celor două femei ucise în Constanţa. Victimele erau cunoscute pe un site cu servicii sexuale
Procurorii au prezentat, marţi, filmul evenimentelor în cazul celor două femei ucise în judeţul Constanţa şi au precizat că bărbatul suspectat, care a fost reţinut, a cunoscut victimele prin intermediul unei publicaţii de internet care oferă servicii sexuale.
drona racheta ucrainean/ FOTO:X
România nu se poate apăra de dronele ruseşti din lipsa legislaţiei. În halul acesta suntem!
Se tot discută de ce armata romană nu poate doborî dronele ruseşti, care se plimbă nestingherite zeci de km în spaţiul nostru aerian, de circa un an de zile.
agricultura sera   foto pixabay jpg
Agricultura românească este o prioritate pentru PNL și la Bruxelles!
În contextul noii legislaturi a Parlamentului European, este esențial, cred eu, să ne reafirmăm angajamentul - prin acțiuni clare - față de unul dintre cele mai vitale sectoare ale economiei noastre - agricultura, și față de fermieri.
John Kirby FOTO Profimedia
”Nu este o evoluţie nouă”. Statele Unite reacționează după intrarea unor drone ruseşti în spaţiul aerian al României şi Letoniei
John Kirby, coordonatorul comunicării pe teme strategice al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, a comentat ultimele incidente din România și Letonia, unde au căzut fragmente de rachete sau drone rusești.
vacanta Turcia (2) jpg
Întâmplarea incredibilă a unei turiste românce în Turcia. Nici măcar nu știe cum mai poate să se întoarcă în țară
O turistă româncă a avut parte de o vacanță de coșmar în Turcia. Poliția a lăsat-o fără mașină și nici măcar nu știe dacă se poate întoarce acasă. Motivele pentru care polițiștii turci au decis confiscarea mașinii sunt absolut halucinante.
brezoi 00 jpg
Unde se află Vama Veche dintre munți. Locul, știut doar de anumiți oameni, se ascunde printre lacuri și cascade
Vama Veche nu mai este doar o destinație de litoral, ci o experiență ce se regăsește acum într-un loc mai puțin cunoscut, între munții Vâlcii, pe Valea Oltului, la marginea unui orășel discret.
image
image
image