╚śi-alt─â dat─â, o s-o facem ╚Öi mai lat─â! Caritas-ul politic

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â dac─â nu tragem ├«nv─â╚Ť─âmintele corecte din pre╚Öedin╚Ťia lui Trump, ├«n general, ╚Öi din evenimentele recente, ├«n particular, urm─âtoarele lebede negre ce ne vor lua pe nepreg─âtite ne vor ├«ntuneca tot orizontul, nu doar o p─ârticic─â a lui, ca p├«n─â acum. A╚Ťi observat c─â, mai nou, lebedele negre zboar─â ├«n stol? C─â au devenit regula, iar cele albe, excep╚Ťia? Or, c├«nd excep╚Ťia devine regul─â, se cheam─â c─â a sosit timpul s─â-╚Ťi reconsideri drastic ra╚Ťionamentele gata-f─âcute ╚Öi gata-servite. ╚śi, mai cu seam─â, s─â nu te la╚Öi furat de v├«ltoarea judec─â╚Ťilor de moment ÔÇô cele care nu fac dec├«t s─â zg├«rie suprafa╚Ťa lucrurilor. Mai mult r─âu dec├«t bine.

Nu, democra╚Ťia american─â nu a primit nici o lovitur─â de gra╚Ťie. Nu, America nu a ├«ncetat s─â mai fie ÔÇ×farul democra╚ŤieiÔÇŁ pentru lumea ├«ntreag─â. Dimpotriv─â. Democra╚Ťia american─â ╚Öi-a demonstrat ├«nc─â o dat─â rezilien╚Ťa, ╚Öi tocmai de aceea merit─â s─â fie luat─â ├«n continuare de exemplu, ├«n ciuda declara╚Ťiilor Rusiei sau Chinei ╚Öi-n ciuda glumelor (unele izbutite, s-o recunoa╚Ötem) care circul─â ├«n aceste zile pe Internet. (├Än treac─ât fie spus, multe dintre cele pe care le-am primit eu au venit de la americani, de unde se vede c─â nu doar rom├ónii se mai salveaz─â ╚Öi prin umor.) Da, imaginea Americii ├«n lume a primit o palm─â ustur─âtoare, dar imaginile ╚Öi, implicit, opinia public─â s├«nt lesne de manipulat ÔÇô iar asta s-a v─âzut ├«n primul r├«nd la asaltul Capitoliului.

├Äntr-un interval de doar c├«teva ore, atmosfera politic─â din Congresul SUA s-a schimbat radical, cot la cot cu opinia public─â. De ce? Pentru c─â, lu├«nd cu asalt Capitoliul, protestatarii au luat cu asalt simbolurile Americii ÔÇô or, de astea nu te atingi f─âr─â s─â pl─âte╚Öti de s─â te usture. Tare. Pentru c─â pe americani nu-i ╚Ťine ├«mpreun─â nici tradi╚Ťia, nici vreo istorie milenar─â, nici vreo religie na╚Ťional─â. ├Ämpreun─â ├«i ╚Ťin doar simbolurile. De aceea, dincolo de orice ipocrizie ╚Öi de discursuri g─âunos-patriotarde, de care e plin spa╚Ťiul public (╚Öi de care a profitat cu asupra de m─âsur─â Trump, ├«n primul r├«nd), exist─â o venera╚Ťie sincer─â a istoriei fond─ârii SUA, a╚Öa scurt─â cum este, a Declara╚Ťiei de Independen╚Ť─â ╚Öi a celei de-a doua Constitu╚Ťii, a steagului, a imnului ╚Ö.a.m.d. De aceea americanii ├«╚Öi arboreaz─â cu m├«ndrie steagul pe cas─â, ╚Öi nu doar de 4 iulie, de aceea copiii se opresc s─â ÔÇ×jure credin╚Ť─âÔÇŁ (ÔÇ×pledge allegianceÔÇŁ) ├«n fa╚Ťa steagului, cu m├«na pe inim─â, ├«nainte de a intra ├«n clas─â ÔÇô ╚Öi fac toate astea de bun─âvoie ╚Öi nesili╚Ťi de nimeni. Te po╚Ťi juca cu aproape orice, po╚Ťi face b─â╚Öc─âlie sau dispre╚Ťui public orice, dar nu simbolurile de baz─â. Asta n-au ├«n╚Ťeles nici cei care au invadat o cl─âdire-simbol a Americii, de╚Öi, ├«n mintea lor, o f─âceau pentru a ap─âra democra╚Ťia. C├«nd William Lloyd Garrison, un aboli╚Ťionist convins, fondator al Societ─â╚Ťii Anti-Sclavie ╚Öi al ziarului The Liberator, s-a l─âsat luat de valul emo╚Ťiilor ╚Öi, de un 4 iulie, a declarat Constitu╚Ťia un ÔÇ×compromis cu diavolulÔÇŁ ╚Öi i-a dat foc ├«n public, a ÔÇ×reu╚ÖitÔÇŁ performan╚Ťa de a da ├«napoi cauza aboli╚Ťionismului cu cel pu╚Ťin o decad─â.

Unde dai și unde crapă.

├Än doar c├«teva ore, congresmenii americani ╚Öi-au reamintit brusc ce s-ar cuveni s─â fie ÔÇô oameni politici, nu politicieni, ╚Öi americani, nu republicani sau democra╚Ťi. Discursurile, dup─â ce lucr─ârile Congresului au fost reluate, au fost, cu rare excep╚Ťii, de-a dreptul exemplare, de la Mike Pence ╚Öi Mitch McConnell la Nancy Pelosi. Procedurile au fost respectate cu stricte╚Ťe, de╚Öi rezultatul era deja limpede, ╚Öi tocmai de aceea confirmarea a durat p├«n─â aproape de ora patru diminea╚Ťa. Dac─â ─âsta nu e exemplu de rezilien╚Ť─â democratic─â, nu ╚Ötiu ce e. Pentru c├«teva ore, am tr─âit senza╚Ťia aproape ireal─â c─â m-am ├«ntors ├«n timp ╚Öi c─â s├«nt martor la momentele de glorie ale politicii americane, despre care citisem doar ├«n c─âr╚Ťi.

Pe 6 ianuarie, c├«nd asaltul Capitoliului era ├«nc─â ├«n plin─â desf─â╚Öurare, ÔÇ×la caldÔÇŁ, cum s-ar spune, David Axelrod, fostul senior advisor al lui Obama, a declarat c─â ÔÇ×ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum ar trebui s─â ne fac─â s─â ne reconsider─âm pozi╚Ťiile din timpul protestelor de ast─â-var─âÔÇŁ (aprox.). M-am g├«ndit atunci c─â nu degeaba omul a fost eminen╚Ťa cenu╚Öie din spatele alegerii lui Obama ╚Öi al celor dou─â mandate de pre╚Öedinte. Omul nu se las─â furat de val ╚Öi ├«ncearc─â s─â ╚Ťin─â ÔÇ×dreapta m─âsur─âÔÇŁ. Nu po╚Ťi cere azi reducerea bugetului sau desfiin╚Ťarea poli╚Ťiei, pentru ca m├«ine s─â te ├«ntrebi unde e poli╚Ťia. N-o po╚Ťi acuza ieri de abuz de violen╚Ť─â, iar ast─âzi s-o condamni c─â e prea ÔÇ×bl├«nd─âÔÇŁ dup─â ce tocmai a ├«mpu╚Öcat o femeie. Nu po╚Ťi pretinde ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ f─âr─â ÔÇ×reac╚ŤiuneÔÇŁ. Nu po╚Ťi folosi dubla m─âsur─â, dac─â nu vrei ca cercul vicios s─â continue.

Am sperat ÔÇô ╚Öi ├«nc─â mai sper ÔÇô c─â Trump va folosi drept exemplu negativ, deopotriv─â pentru republicani ╚Öi democra╚Ťi. Dec─âderea lui Trump a fost la fel de fulminant─â ca ascensiunea lui, iar asta s-ar cuveni s─â ne pun─â pe to╚Ťi pe g├«nduri. Dac─â ├«n diminea╚Ťa de 6 ianuarie era ├«nc─â de bonton, ca republican, s─â ╚Ťii mai mult sau mai aproape de Trump, ├«n seara aceleia╚Öi zile, pre╚Öedintele a devenit leprosul politicii americane. ÔÇ×Cine face ca Trump, ca Trump s─â p─â╚Ťeasc─â!ÔÇŁ ├Änc─â-pre╚Öedintele s-a bazat pe inflamarea opiniei publice, uit├«nd c─â opinia public─â e un balon de s─âpun. Lipsit─â de consisten╚Ť─â, se umfl─â p├«n─â se sparge. ├Än─âl╚Ťarea, oric├«t de spectaculoas─â, va fi ├«ntotdeauna urmat─â de o c─âdere la fel de dramatic─â. Numai Stan ╚Öi Bran se puteau c─â╚Ť─âra pe o fr├«nghie neat├«rnat─â de ceva concret. ├Äntre strategia lui Trump ╚Öi cea a lui Ioan Stoica, de la Caritas, diferen╚Ťa e doar cantitativ─â, nicidecum calitativ─â. ╚śi la Caritas s-au inflamat spiritele, ╚Öi acolo a existat valul uria╚Ö de entuziasm ╚Öi de ├«ncredere, ╚Öi acolo c├«╚Ötig─âtorul a pierdut tot. C─â e vorba de bani sau de voturi are prea pu╚Ťin─â importan╚Ť─â.

Tare mi-e ├«ns─â team─â c─â lec╚Ťia n-a fost ├«nc─â ├«nv─â╚Ťat─â. Control├«nd acum at├«t Pre╚Öedin╚Ťia, c├«t ╚Öi Senatul ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, democra╚Ťii se simt deja pe cai mari. S-ar putea s─â fie imposibil de rezistat tenta╚Ťiei de a re├«ncepe Caritas-ul politic. Fr├«nghia li se b─âl─âng─âne ispititor ├«n fa╚Ťa ochilor. Nu ╚Ötiu ce se va ├«nt├«mpla p├«n─â la inaugurarea din 20 ianuarie, nici cum va decurge ╚Öi, cu at├«t mai pu╚Ťin, ce se va ├«nt├«mpla ├«n politica american─â ╚Öi ├«n cea interna╚Ťional─â dup─â aceea. Nu s├«nt Mafalda. S├«nt ├«ns─â convins c─â, dac─â vom continua tot ca p├«n─â acum, cazul Trump ne va p─ârea doar o musc─â enervant─â prin compara╚Ťie cu stolul de lebede negre care se ├«ntrez─âre╚Öte deja la orizont.

Vorba c├«ntecului: C├«te-un pic, pic, pic, p├«n─â n-o mai r─âm├«nea nimic. ╚śi pe urm─â o vom lua de la cap─ât.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.