Sf├«rșitul unei civilizații

Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Viscri (Deutschweisskirch " cum ├«i zic sa┼čii) am ajuns dinspre Rupea, pe un drum plin de praf. La poarta bisericii fortificate ne-a ├«nt├«mpinat o s─âsoaic─â ├«n v├«rst─â, care ne-a f─âcut favoarea de a mai ┼úine deschis, de┼či era ora de mas─â. Ne-a spus cum funda┼úia patronat─â de prin┼úul Charles a fost cam singura institu┼úie care a contribuit la renovarea bisericii ┼či a c├«torva case din satul aflat la poale, ne-a atras aten┼úia c─â orga este a treia ca vechime din toat─â Transilvania ┼či ne-a ar─âtat un zid exterior aflat ├«n reconstruc┼úie. Pe c├«nd eram ├«n turn ┼či admiram peisajul, ne-a strigat de jos s─â ne reaminteasc─â de ora mesei, s─â nu ne ├«ntindem adic─â, prea mult, pe timpul ei. Ne-am gr─âbit s─â cobor├«m prin tunelul ├«ngust de piatr─â al sc─ârii. La plecare, lu├«ndu-┼či po┼četa de lac, femeia ne-a ├«nso┼úit pe aleea pietruit─â, ├«n trepte, spun├«ndu-ne cu precizie nem┼úeasc─â: "├Än sat mai s├«nt 25 de sa┼či, 70 de rom├óni ┼či 355 de ┼úigani". O propor┼úie inversat─â fa┼ú─â de acum c├«teva decenii. La ie┼čirea din sat, ma┼čina ne-a fost pur ┼či simplu ├«mpresurat─â de o droaie de copii foarte mici, descul┼úi, murdari ┼či cu muci la nas, care duceau repetat m├«inile la gur─â ├«n semn de foame. H├«trul meu amic a remarcat c─â parc─â am fi trecut direct din Germania ├«n Pakistan. Poate c─â la fel o fi fost ├«nt├«mpinat ┼či prin┼úul Charles. ┼×i poate c─â el s-a oprit s─â le dea ceva copiilor, s─â-i m├«ng├«ie pe cre┼čtet. Noi n-am avut puterea asta. Pe un alt drum pr─âfuit, ne-am trezit f─âr─â s─â vrem ├«n Cop┼ča Mare (Gross-Kopesch " cum zic sa┼čii). Spre deosebire de surata ei mai "mic─â", dar mai notorie din motive nu prea fericite, Cop┼ča Mare nici m─âcar nu ap─ârea pe harta noastr─â. Am ochit ├«ns─â ┼či acolo biserica fortificat─â, spre care ne-am ├«ndreptat, ├«ndruma┼úi de un cosa┼č care ne-a cerut o ┼úigar─â. ├Än curtea bisericii, am aflat de la b─âtr├«nul ei paznic c─â nu se mai ┼úin slujbe. Impresionant─â prin m─ârime, biserica z─âcea ├«n paragin─â cu u┼ča definitiv dat─â de perete, l─âs├«nd s─â se ├«ntrevad─â altarul de marmur─â. Cele dou─â nepoate ale paznicului ne-au ├«nso┼úit prin interior. Am ajuns la orga dezafectat─â, cu tuburi ├«ndoite ca ni┼čte trompe de elefan┼úi. Pe suportul de deasupra clapelor z─âcea ├«nc─â o partitur─â. Am ├«nceput s─â ap─âs─âm pe clape ca ni┼čte copii, dar n-am reu┼čit s─â scoatem vreun sunet. ├Än schimb, atunci c├«nd ne-am ┼úinut de o funie din turn, am fost izbi┼úi de teribilul dang─ât al unui clopot ┼či abia am reu┼čit s─â oprim ceea ce st├«rniser─âm. N-am sc─âpat bine de spaima ┼či trepida┼úiile clopotului c─â am fost n─âp─âdi┼úi de un roi de viespi enorme ce-┼či f─âcuser─â stup printre sc├«ndurile turnului. Mecanismul ceasului era ├«nc─â ├«ntreg, dar nu mai func┼úiona. "Ce le trebuie oamenilor de pe aici s─â mai ┼čtie azi c├«t e ora exact─â?" " ne-a spus paznicul. Ne-a informat apoi c─â ├«n sat mai s├«nt doar 14 sa┼či care nu mai pot ├«ntre┼úine biserica. De s─ârb─âtori, un autobuz ├«i duce la slujb─â ├«n Biertan. Ne-a ├«ndemnat s─â d─âm ocol bisericii ┼či s─â lu─âm c├«teva mere din pomi. ├Äntr-un ad─âpost de piatr─â format la col┼úul zidurilor fortifica┼úiei am z─ârit un pat cu o saltea ├«n dungi. Doar c├«┼úiva kilometri mai departe, la Biertan (Bierthalm), am descoperit o situa┼úie total diferit─â. Cetatea e mai bine ├«ntre┼úinut─â, ├«n sat exist─â c├«teva pensiuni foarte ┼čic, ├«nfiin┼úate cu fonduri Sapard. Prin ├«mprejurimi nu se mai cultiv─â vi┼ú─â de vie, ca odinioar─â, de┼či dealurile s├«nt ┼či ast─âzi literalmente ├«ncre┼úite de nenum─âratele r├«nduri terasate, s─âpate de cultivatori. Localitatea a intrat ├«n circuitele turistice mari ┼či are mereu parte de turi┼čti din toate col┼úurile Europei, care vin cu autocarul sau cu rulota. La biseric─â, ghida ne-a oferit ┼či ea obsedantele statistici: 80 de sa┼či r─âma┼či, din care ├«ns─â cel mult 22 mai pot urca scara p├«n─â la biseric─â. La Valea Viilor (Wurmloch) am admirat arhitectura complicat─â cu arcadele exterioare ale turnurilor. Femeia care ne-a deschis avea p─ârul la fel de alb ca al celei de la Viscri. Ne-a m─ârturisit c─â to┼úi copiii i-au plecat de mult timp ├«n Germania, dar c─â ea a stat pentru c─â "cineva trebuia s─â r─âm├«n─â ┼či aici". Ne-a spus c─â, ├«n afar─â de ea, ├«n localitate mai s├«nt doar ┼čase sa┼či.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.