Semidoct şi demimondenă

Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
„Cu bule“ jpeg

Două dintre cuvintele intrate în limba română cu mai mult de un secol în urmă se aseamănă prin segmentul lor iniţial şi printr-o înşelătoare structură eufemistică. Semidoctul (imitat după italienescul semidotto şi după latinescul semidoctus) şi demimondena (împrumut din franceză, din demimondaine) par să ilustreze fie un absolutism axiologic (conform căruia a fi doar pe jumătate conform cu un standard de calitate e cît se poate de rău), fie o politeţe eufemistică şi care sancţionează ironic impostura. De fapt, definiţiile celor două categorii umane sînt mult mai critice decît pare să indice analiza părţilor lor componente. În dicţionarele româneşti curente, semidoct e definit ca „(om) care are cunoștințe puține și superficiale (dar se crede cult); (om) puțin instruit“ (DEX), iar demimondenă ca „femeie cu purtări ușuratice; cochetă“.

De fapt, în româna actuală statutul cuvintelor în discuţie e oarecum instabil, poate tocmai pentru că sensurile prototipice nu se raportează direct la cele ale termenilor de bază – doct („învățat, erudit, savant“, în DEX) şi monden („căruia îi place viața de societate, care frecventează reuniunile înaltei societăți“, DEX) –, ci au o anume independenţă. În italiană, semidotto, „care are un nivel de educaţie superficial“, „care demonstrează o cultură mediocră, neaprofundată“, e mai puţin peiorativ (poate pentru că se referă nu doar la persoane, ci şi la termenii savanţi intraţi în uzul popular) şi apare în dicţionare alături de substantivul depreciativ semidottore şi adjectivul semidottorale (Zingarelli). În dicţionarul academic al lui Laurian şi Massim (1876), semidoct era ilustrat de exemplul: „semidocţii sunt mai răi decît indocţii“. În româna actuală, doct e prezent în registrul cultivat, mai ales ca adjectiv, uneori cu o nuanţă de ironie, iar semidoct a devenit o insultă destul de violentă (caracterizări bogat exemplificate în Internet îl asociază, de exemplu, cu mîrlan şi prost-crescut). Cuvîntul a dat naştere de mai multă vreme şi unei inovaţii ironice, prin care vorbitorii au încercat să elimine contradicţia dintre forma simţită ca prea elegantă şi conţinutul negativ: sfertodoct (consemnat de Florica Dimitrescu în Dicţionarul de cuvinte recente, cu atestări din 1971).

Pentru demimondaine, atestat de la 1866, Trésor de la langue française informatisé oferă definiţia „care participă la viaţa mondenă ca femeie întreţinută“. Demimondenă a cam ieşit din uzul românei actuale (ediţiile mai noi ale DEX-ului i-au pus deja eticheta „învechit“; e totuşi folosit mai ales pentru a descrie realităţi sociale de pe la 1900), după ce a produs şi forma demimondă. Aceasta s-a păstrat în amintirea publicului printr-o variantă la un vers dintr-un celebru cuplet scris de Ioan Moşoiu şi interpretat de I.D. Ionescu (cel de la „Iunion“), Picioruşul Aglăiţei: „Am fost tentat / de-aşa vînat, / De-o demimondă (în versiunea iniţială, se pare, De-o pulpă rondă) / De-o nimfă blondă“ (demimondă apare în versiunea cupletului reprodusă în N. Dinescu, Revista de altădată, 1973, iar pulpă rondă – în versiunea din Vera Molea, Teatrele din grădinile de vară ale Bucureştilor de altădată, 2011). Cuvîntul a fost perceput în română ca o versiune colocvială, mai scurtă, a lui demimondenă, deşi originalul francez demimonde (masculin) avea sens colectiv.

Între timp chiar termenul monden a căpătat în română un uz destul de diferit de cel al originalului. Conotaţiile adjectivului au oscilat întotdeauna între fascinaţia „lumii bune“, a societăţii înalte, şi judecata moralist-ironică aspră asupra superficialităţii şi a convenţionalismului. În româna din ultimele decenii, monden a suferit însă modificări de sens care reflectă o altă realitate socială şi mediatică: „lumea bună“ tradiţională a fost înlocuită de „VIP-uri“, persoane cu bani, fotbalişti, vedete de televiziune etc. (ceea ce a dus şi la apariţia straniei etichete presă de monden – pentru tabloide şi presa de scandal): „o mondenă cu gusturi glam“ (vedeteblog.com); „dacă ieşi la o cafea în localuri de fiţe, e greu să nu dai nas în nas cu vreun monden sau o mondenă“ (cancan.ro); „Scandal monstru între mondenele din Timişoara. Vezi ce cuvinte grele şi-au aruncat“ (viptim.ro). Cînd chiar termenul monden a devenit o etichetă ironică (precum în denumirea unei foarte bune trupe de umor parodic, active acum cîţiva ani), nici nu mai e loc pentru fineţurile eufemistice ale unui demimonden. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Prețuri de infarct pe litoral. Cât a plătit un turist pentru o masă la autoservire în Mamaia: „Incredibil! 70 de lei kilogramul de cartofi” VIDEO
Cei care vor să-și petreacă concediul pe litoralul românesc vor fi nevoiți să bage mai adânc mâna în buzunar. Asta a trăit și un român care a decis să ia masa la un restaurant cu autoservire.
image
De ce i-au cerut Regele Charles și Regina Camilla Prințesei Catherine să își schimbe numele. „Prea mulți C”
Prințesa de Wales, cunoscută pe plan mondial ca Kate Middleton, a fost rugată să își schimbe modul de scriere a numelui de către regele Charles și regina Camilla, dezvăluie prințul Harry în cartea sa, „Spare”.
image
Ce a răspuns ÎPS Teodosie când a fost întrebat despre donațiile din banii câștigați la pariuri, loto sau păcănele VIDEO
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, afirmă că cei care vor să doneze Bisericii sau celor nevoiaşi bani din sumele câştigate la pariuri sau la loto pot face acest lucru fără nici un fel de problemă.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.