┼×coala ┼či dic┼úionarele

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie ÔÇô 3 octombrie 2018
┼×coala ┼či dic┼úionarele jpeg

Discu┼úiile despre originea ┼či istoria cuvintelor trezesc ├«n genere interesul publicului, mai ales atunci c├«nd presupun incursiuni culturale, stabilind conexiuni interesante ├«ntre diverse limbi; terenul este favorabil, se ┼čtie, ┼či multor specula┼úii ┼či scenarii fanteziste. Din p─âcate, de┼či dic┼úionarele noastre generale cuprind o sec┼úiune etimologic─â, aceasta nu numai c─â nu r─âspunde ├«ntru totul curiozit─â┼úii fire┼čti a cititorului nespecialist, dar risc─â ┼či s─â produc─â destule confuzii. Etimologiile indicate ├«n Dic┼úionarul explicativ al limbii rom├óne (DEX) s├«nt de obicei telegrafice, omi┼ú├«nd de cele mai multe ori informa┼úii asupra modific─ârilor semantice (sensul etimonului este indicat doar c├«nd este foarte diferit de rezultatul s─âu din rom├ón─â) ┼či folosind un cod tehnic destinat mai mult speciali┼čtilor. M─â tem c─â nu prea mul┼úi cititori ai dic┼úionarului ┼čtiu c─â reproducerea direct─â a sursei din latin─â este rezervat─â cuvintelor mo┼čtenite (de exemplu: sub┼úire ÔÇô ÔÇ×Lat. subtilisÔÇť), ├«n vreme ce pentru cuvintele ├«mprumutate mai t├«rziu, pe cale cult─â, apare prepozi┼úia ÔÇ×dinÔÇť (subiect ÔÇô ÔÇ×Din lat. subjectumÔÇť). Cele mai multe nel─âmuriri le produce ├«ns─â a┼ča-numitul principiu al etimologiei directe, ├«n conformitate cu care dic┼úionarele noastre indic─â doar ultima verig─â a unei istorii lexicale; ├«n cazul unui ├«mprumut, s├«nt evocate doar forma sau formele din limbile cu care rom├óna a venit ├«n contact ┼či din care e cel mai probabil s─â fi fost preluat cuv├«ntul, nu ┼či sursele mai ├«ndep─ârtate ale acestora. Informa┼úia p─âtrunderii directe ├«n limb─â este pre┼úioas─â pentru lingvi┼čti, dar pare dezam─âgitor de insuficient─â ┼či adesea neclar─â pentru cititorul obi┼čnuit, c─âruia dic┼úionarele explicative generale ├«i s├«nt de fapt adresate.

Un exemplu al efectelor acestei practici lexicografice poate fi v─âzut ├«ntr-un recent manual de limba rom├ón─â, ├«n care este ales ca exemplu de articol de dic┼úionar ÔÇô ├«n mod c├«t se poate de potrivit, de altfel ÔÇô cuv├«ntul ┼čcoal─â, cu defini┼úia ┼či cu indica┼úia etimologic─â din DEX. Elevii pot astfel afla c─â substantivul rom├ónesc ar proveni din bulgar─â, s├«rb─â, rus─â ┼či polonez─â (ÔÇ×Din bg., sb., rus. ┼íkola, pol. skolaÔÇť). Informa┼úia poate fi tulbur─âtoare pentru tinerii c─ârora le este probabil deja familiar englezescul school ┼či care ar putea s─â cunoasc─â ┼či italienescul scuola sau echivalentele din alte limbi ÔÇô ┼či care se vor mira de faptul c─â termenul rom├ónesc este legat doar de limbile slave (moderne) din jur. Informa┼úia telegrafic─â ┼či autoritar─â las─â loc liber imagina┼úiei: poate c─â ┼či ├«n englez─â ┼či ├«n italian─â cuv├«ntul provine tot din bulgar─â, s├«rb─â, rus─â ┼či polonez─â? Autorii manualului au toat─â acoperirea ┼čtiin┼úific─â, pentru c─â au preluat o defini┼úie dintr-un dic┼úionar serios. Care poate totu┼či s─â gre┼čeasc─â, fie ┼či prin omisiune.

O explica┼úie preferabil─â este oferit─â de dic┼úionarul etimologic al lui Al. Cior─ânescu, ├«n care (pe baza studiilor lingvistice mai vechi, ├«n primul r├«nd ale lui O. Densusianu) se arat─â c─â termenul latin schola a intrat ├«n rom├ón─â prin intermediar slavon, ├«ntr-o epoc─â veche, ceea ce ├«i explic─â forma; varianta ardeleneasc─â i┼čcoal─â indic─â ┼či o surs─â maghiar─â. ├Än Dic┼úionarul limbii rom├óne ÔÇô dic┼úionarul-tezaur al Academiei ÔÇô, ca sursa principal─â apare slavona, indica┼úie etimologic─â preluat─â de alte dic┼úionare mai noi (Micul dic┼úionar academic, Noul dic┼úionar universal, Dic┼úionarul explicativ ilustrat). ├Än acela┼či dic┼úionar se poate vedea cum cuv├«ntul era folosit ├«n secolul al XVII-lea (de Dosoftei, Miron Costin ┼či al┼úii), av├«nd prima atestare ├«nregistrat─â ├«n Noul Testament de la B─âlgrad (Alba Iulia) din 1648: ÔÇ×├«n ┼čcola a unui tiranÔÇť.

E interesant de v─âzut cum trateaz─â cuvintele similare alte dic┼úionare de tipul DEX-ului: Le Petit Robert precizeaz─â pentru cuv├«ntul francez ├ęcole prima atestare ├«n secolul al XI-lea ┼či forma veche escole, indic├«nd originea sa latin─â ÔÇô schola ÔÇô ┼či greac─â ÔÇô skhol├¬. ├Än Zingarelli, formele italiene┼čti scuola ┼či (popular) scola s├«nt prezentate ca provenind din lat. schola(m), av├«ndu-┼či la r├«ndul s─âu originea ├«n grecescul schol├ę, cu sensul ÔÇ×timp liber, studiuÔÇť. The Concise Oxford Dictionary indic─â pe scurt forma din engleza veche, de surs─â latin─â, ├«nt─ârirea ei prin vechea francez─â (escole), precum ┼či etimonul grecesc al cuv├«ntului din latin─â (skhole ÔÇô ÔÇ×timp liber, filosofie, loc de lectur─âÔÇť). Con┼čtiin┼úa mo┼čtenirii culturale greco-latine este evident─â ├«n toate aceste cazuri.

La noi, ├«n dic┼úionarul latinist al lui Laurian ┼či Massim (volumul al II-lea, 1876), cuv├«ntul era ortografiat scola, iar indica┼úiile etimologice ignorau total contribu┼úia slavon─â sau maghiar─â, limit├«ndu-se la originea latin─â, la sursa ei greceasc─â ┼či la r─âsp├«ndirea ÔÇ×mai ├«n toate limbile EuropeiÔÇť. Defini┼úia ├«ncepea chiar cu sensul etimonului greco-latin: ÔÇ×o┼úiu consacrat la ├«nv─â┼ú─âtur─â, la studiu, ocupa┼úiune cu ├«nv─â┼ú─âtura, doct─â ocupa┼úiune, erudit─â conversa┼úiuneÔÇť (1876).

Sigur, ar fi incorect s─â nu se prezinte rolul intermediarului slavon ├«n p─âtrunderea cuv├«ntului ├«n rom├ón─â, dar e la fel de ├«n┼čel─âtor s─â se omit─â originea latin─â ┼či statutul s─âu cultural, precum ┼či larga lui r─âsp├«ndire ├«n limbile europene. Principiul lexicografic al etimologiei directe a fost proclamat la un moment dat (├«n perioada comunist─â) ca exemplu de superioritate a metodei ┼čtiin┼úifice. De fapt, el poate avea dou─â condi┼úion─âri ideologice, de care cei care l-au aplicat probabil nu au fost con┼čtien┼úi: indiferen┼úa fa┼ú─â de nespecialist, ├«n numele unei suprema┼úii absolute a preciziei ┼čtiin┼úifice, dar ┼či favorizarea izola┼úionismului, a separ─ârii de un curent cultural occidental. Cred c─â ar trebui ca dic┼úionarele noastre s─â mai renun┼úe la vechile tipare (┼či mai ales la aplicarea rigid─â a principiului etimologiei directe), iar ┼čcoala s─â furnizeze un minimum de educa┼úie lingvistic─â ┼či de reflec┼úie cultural─â: asupra felului ├«n care apar, se schimb─â ┼či dispar cuvintele ┼či sensurile, ├«n leg─âtur─â cu istoria cultural─â european─â ┼či chiar interna┼úional─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.