Şcoala şi dicţionarele

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Şcoala şi dicţionarele jpeg

Discuţiile despre originea şi istoria cuvintelor trezesc în genere interesul publicului, mai ales atunci cînd presupun incursiuni culturale, stabilind conexiuni interesante între diverse limbi; terenul este favorabil, se ştie, şi multor speculaţii şi scenarii fanteziste. Din păcate, deşi dicţionarele noastre generale cuprind o secţiune etimologică, aceasta nu numai că nu răspunde întru totul curiozităţii fireşti a cititorului nespecialist, dar riscă şi să producă destule confuzii. Etimologiile indicate în Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) sînt de obicei telegrafice, omiţînd de cele mai multe ori informaţii asupra modificărilor semantice (sensul etimonului este indicat doar cînd este foarte diferit de rezultatul său din română) şi folosind un cod tehnic destinat mai mult specialiştilor. Mă tem că nu prea mulţi cititori ai dicţionarului ştiu că reproducerea directă a sursei din latină este rezervată cuvintelor moştenite (de exemplu: subţire – „Lat. subtilis“), în vreme ce pentru cuvintele împrumutate mai tîrziu, pe cale cultă, apare prepoziţia „din“ (subiect – „Din lat. subjectum“). Cele mai multe nelămuriri le produce însă aşa-numitul principiu al etimologiei directe, în conformitate cu care dicţionarele noastre indică doar ultima verigă a unei istorii lexicale; în cazul unui împrumut, sînt evocate doar forma sau formele din limbile cu care româna a venit în contact şi din care e cel mai probabil să fi fost preluat cuvîntul, nu şi sursele mai îndepărtate ale acestora. Informaţia pătrunderii directe în limbă este preţioasă pentru lingvişti, dar pare dezamăgitor de insuficientă şi adesea neclară pentru cititorul obişnuit, căruia dicţionarele explicative generale îi sînt de fapt adresate.

Un exemplu al efectelor acestei practici lexicografice poate fi văzut într-un recent manual de limba română, în care este ales ca exemplu de articol de dicţionar – în mod cît se poate de potrivit, de altfel – cuvîntul şcoală, cu definiţia şi cu indicaţia etimologică din DEX. Elevii pot astfel afla că substantivul românesc ar proveni din bulgară, sîrbă, rusă şi poloneză („Din bg., sb., rus. škola, pol. skola“). Informaţia poate fi tulburătoare pentru tinerii cărora le este probabil deja familiar englezescul school şi care ar putea să cunoască şi italienescul scuola sau echivalentele din alte limbi – şi care se vor mira de faptul că termenul românesc este legat doar de limbile slave (moderne) din jur. Informaţia telegrafică şi autoritară lasă loc liber imaginaţiei: poate că şi în engleză şi în italiană cuvîntul provine tot din bulgară, sîrbă, rusă şi poloneză? Autorii manualului au toată acoperirea ştiinţifică, pentru că au preluat o definiţie dintr-un dicţionar serios. Care poate totuşi să greşească, fie şi prin omisiune.

O explicaţie preferabilă este oferită de dicţionarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, în care (pe baza studiilor lingvistice mai vechi, în primul rînd ale lui O. Densusianu) se arată că termenul latin schola a intrat în română prin intermediar slavon, într-o epocă veche, ceea ce îi explică forma; varianta ardelenească işcoală indică şi o sursă maghiară. În Dicţionarul limbii române – dicţionarul-tezaur al Academiei –, ca sursa principală apare slavona, indicaţie etimologică preluată de alte dicţionare mai noi (Micul dicţionar academic, Noul dicţionar universal, Dicţionarul explicativ ilustrat). În acelaşi dicţionar se poate vedea cum cuvîntul era folosit în secolul al XVII-lea (de Dosoftei, Miron Costin şi alţii), avînd prima atestare înregistrată în Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia) din 1648: „în şcola a unui tiran“.

E interesant de văzut cum tratează cuvintele similare alte dicţionare de tipul DEX-ului: Le Petit Robert precizează pentru cuvîntul francez école prima atestare în secolul al XI-lea şi forma veche escole, indicînd originea sa latină – schola – şi greacă – skholê. În Zingarelli, formele italieneşti scuola şi (popular) scola sînt prezentate ca provenind din lat. schola(m), avîndu-şi la rîndul său originea în grecescul scholé, cu sensul „timp liber, studiu“. The Concise Oxford Dictionary indică pe scurt forma din engleza veche, de sursă latină, întărirea ei prin vechea franceză (escole), precum şi etimonul grecesc al cuvîntului din latină (skhole – „timp liber, filosofie, loc de lectură“). Conştiinţa moştenirii culturale greco-latine este evidentă în toate aceste cazuri.

La noi, în dicţionarul latinist al lui Laurian şi Massim (volumul al II-lea, 1876), cuvîntul era ortografiat scola, iar indicaţiile etimologice ignorau total contribuţia slavonă sau maghiară, limitîndu-se la originea latină, la sursa ei grecească şi la răspîndirea „mai în toate limbile Europei“. Definiţia începea chiar cu sensul etimonului greco-latin: „oţiu consacrat la învăţătură, la studiu, ocupaţiune cu învăţătura, doctă ocupaţiune, erudită conversaţiune“ (1876).

Sigur, ar fi incorect să nu se prezinte rolul intermediarului slavon în pătrunderea cuvîntului în română, dar e la fel de înşelător să se omită originea latină şi statutul său cultural, precum şi larga lui răspîndire în limbile europene. Principiul lexicografic al etimologiei directe a fost proclamat la un moment dat (în perioada comunistă) ca exemplu de superioritate a metodei ştiinţifice. De fapt, el poate avea două condiţionări ideologice, de care cei care l-au aplicat probabil nu au fost conştienţi: indiferenţa faţă de nespecialist, în numele unei supremaţii absolute a preciziei ştiinţifice, dar şi favorizarea izolaţionismului, a separării de un curent cultural occidental. Cred că ar trebui ca dicţionarele noastre să mai renunţe la vechile tipare (şi mai ales la aplicarea rigidă a principiului etimologiei directe), iar şcoala să furnizeze un minimum de educaţie lingvistică şi de reflecţie culturală: asupra felului în care apar, se schimbă şi dispar cuvintele şi sensurile, în legătură cu istoria culturală europeană şi chiar internaţională.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.