Schengen – în fond, de ce?

Publicat în Dilema Veche nr. 967 din 20 octombrie – 26 octombrie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Pragmatic vorbind, aderarea la Spațiul Schengen aduce avantaje palpabile țării noastre doar în domeniul transporturilor: transportatorii nu vor mai pierde timp stînd la cozi, uneori kilometrice, la granița de vest. Cît despre fița unor români care se simt umiliți că trebuie să arate buletinul cînd zboară spre sau dinspre o destinație Schengen într-un control care nu durează niciodată mai mult de cîteva minute, zău așa, a se slăbi!  Să se gîndească, mai bine, că acum 30 de ani era inimaginabil să bată Europa în lung și-n lat arătînd buletinul și că acum 40 de ani nici măcar pașapoarte nu ar fi avut. Să se gîndească, de asemenea, cum se simt cetățenii proveniți din trei sferturi din țările lumii care au nevoie de vize pe pașapoarte ca să intre în Spațiul Schengen și vor înțelege că arătarea buletinului într-un minut este, de fapt, un mare privilegiu. Căci privilegiu este să trăiești într-o țară aflată în cel mai select club al prosperității de pe planetă! Noi, în clubul numit Uniunea Europeană, sîntem cam 450 de milioane; în afara clubului trăiesc aproape opt miliarde, dintre care mai bine de șapte miliarde în spații economico-sociale cu adevărat nenorocite. Uităm prea des ce noroc avem că ne-a dat Dumnezeu să ne naștem în locul acesta. Sigur că sîntem ultimii, dar sîntem ultimii printre cei 10% de mai de sus! Așadar, ce diferență serioasă ar aduce aderarea la Schengen pentru viețile românilor? Să recunoaștem, nici una. 

Nici cei care mai cred (extrem de puțini, din cîte bag de seamă) că acceptarea cererii noastre de aderare la Schengen are vreo legătură cu evoluția statului de drept, cu lupta anticorupție sau cu cine știe de progrese spre atingerea unor minunate idealuri nu au de ce să se întristeze. România a avut parte de refuz și cînd lupta anticorupție era la apogeu, exact așa cum are parte de refuz acum, cînd instituțiile anticorupție au (fost) amorțit(e). De aceea, pragmatic vorbind, refuzul aderării noastre la Schengen ar trebui să fie o știre de pagina a doua pentru noi.

Simbolic, însă, aderarea la Schengen înseamnă ceva. Ce ne doare la fiecare respingere a noastră nu sînt orele (lesne traductibile în bani, de altfel) pe care le pierd cărăușii tereștri la granița cu Ungaria, ci sentimentul că sîntem refuzați și că țara – cu tot cu noi, cetățenii ei nefericiți – e ținută într-un fel de „ligă secundă” a Europei. Dar pînă și asta, o spun apăsat, e vina noastră. Noi singuri ne-am băgat în cap că apartenența la Schengen e un fel de probă a calității noastre de europeni adevărați, ca și cum în acest moment, deși sîntem membri UE, n-am fi pe de-a-ntregul europeni. Ceea ce e o prostie. Sau, mai grav, ne-am băgat în cap că avem dreptul de a adera la Schengen, așa că refuzul echivalează cu subminarea unui drept al nostru. Ceea ce e fals.

De ce am ridicat noi singuri nivelul simbolic al Acordului Schengen atît de sus și am transformat chestiunea într-un fel de obsesie națională cu accente nevrotice, chiar nu știu. Mă întreb, de pildă, de ce nu am făcut același lucru cu moneda unică, euro? Aderarea noastră la moneda unică europeană chiar ar avea un imens impact pentru toată lumea, nu doar pentru o mică parte dintre noi. În plus, aderarea la zona euro te consacră cu adevărat ca fiind parte a zonei „ultraprivilegiate” europene. Iar mesajul simbolic real al apartenenței la zona euro (nu cea visată de noi, ca în cazul Schengen) este vizibil pentru toată planeta: dacă ești parte din zona euro înseamnă că ai o economie de încredere, stabilă, rațional condusă, în mare măsură garantată moralmente, dar și financiar de cele mai mari economii ale Europei. Păi, dacă așa stau lucrurile, de ce nu facem mare caz despre aderarea la zona euro și facem pentru aderarea la Schengen? 

Poate că principalul răspuns ar fi că discursul politic românesc din ultimii 15 ani, imediat de după aderarea la UE, s-a concentrat pe obiectivul Schengen pentru că, după părerea politicienilor, era mai ușor de realizat și mai „bun de vîndut prostimii”. E mult mai ușor să amețești românul cu perspectiva călătoriei prin Europa fără să scoată buletinul din buzunar decît să mobilizezi un efort național susținut către îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro. Cred că, exact ca în cazul programului american Visa Waiver, politicienii români au continuat să facă din Schengen un simbol la „luptei” lor internaționale pentru „drepturile românilor” fiindcă asta nu presupune, de fapt, nici un efort real din partea lor, dar cînd se va întîmpla, povestea e suficient de bine spusă ca să le aducă lor – celor care vor fi la putere cînd vor cădea bobii – ceva glorie și puncte. Așa cred ei. Eu, personal, nu cred că cei care vor fi la butoane cînd va fi să fie vor avea vreun beneficiu electoral din asta. În fine, vom vedea cum va fi. 

De ce țin politicienii chestiunea Schengen în atenția publică exagerîndu-i enorm importanța este, așadar, clar. Dar de ce publicul, altfel neîncrezător în balivernele politicienilor, a primit-o ca atare? De ce nu cer românii politicienilor să ne ducă țara în zona euro – ceea ce le-ar profita cu mult mai mult – la fel de apăsat precum le cer să ne ducă în Spațiul Schengen? Cum îmi e mai ușor să-i înțeleg pe politicienii țării mele decît pe compatrioții mei, mă abțin să caut, aici, răspunsurile la aceste întrebări. 

În fine, povestea cu Schengen a generat și o altă comèdie. Simțind că e posibil să se întîmple, partidele de opoziție, dimpreună cu partea lor de presă, ar vrea să nu se întîmple ca nu cumva cei de la putere să se împăuneze cu realizarea. Tipul ăsta de gîndire e de găsit și în cazul opozanților neînregimentați ai actualei Puteri. E drept, și semnalele liderilor politici de la putere indică faptul că sînt gata să sufle în goarnele coclite: dl Ciolacu tocmai a spus că partidul domniei-sale a dus deja România în NATO și-n UE, așa că el o s-o ducă și-n Schengen. Trebuie să fii dl Ciolacu ca să scoți o asemenea afirmație, deopotrivă falsă (PSD a fost, dimpotrivă, problema care a întîrziat aderarea României la cele două organizații) și gogonată (să echivalezi aderarea la Spațiul Schengen cu aderarea la NATO și UE e, vorba zilei, halucinant!). Dar ea indică faptul că, fără nici o jenă, partidele din actuala coaliție sînt gata să-și pună singure laurii pe frunte dacă o fi la o adică. Fără să spună, desigur, că nu sîntem azi în Schengen datorită trecutei (oare?) lor alianțe, USL. Ceea ce oamenii din politică știu bine, dar poporul mai puțin.

Așadar, recapitulînd, dacă aderarea la Schengen nu e atît de importantă în plan real, iar spectacolul reușitei va fi grețos prin impudoare și minciună, de ce punem atîta suflet în povestea asta?

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.