Scheleţii din dulapuri

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Cioace jpeg

Anchetele judiciare efectuate asupra unor persoane cu notorietate ÔÇô oameni politici ┼či de afaceri ÔÇô ┼či care scot la lumin─â fapte de corup┼úie ori alte infrac┼úiuni petrecute cu ani ├«n urm─â determin─â ├«n mass-media recursul previzibil la un cli┼čeu aproape interna┼úional: al

sau

Expresia există, cu mici variaţii, în engleză

sau

, în franceză

sau

italian─â

┼či ├«n multe alte limbi. Formula metaforic─â are aproape cu certitudine o surs─â unic─â (respectiv limba englez─â, ├«n care s├«nt cele mai vechi atest─âri) ┼či s-a r─âsp├«ndit foarte u┼čor pentru c─â evoc─â un scenariu poli┼úist clasic, are un sens transparent (ÔÇ×secret ru┼činos din trecut, pe care cineva ├«ncearc─â s─â-l ascund─âÔÇť), precum ┼či puterea de a ┼čoca, prin hiperbol─â ┼či umor negru. ├Än rom├ón─â, se pare c─â formula a fost preluat─â destul de t├«rziu, prin traduceri: ap─ârea, izolat, ├«ntr-o recenzie ├«n

din 1959, ori într-o notă de subsol explicativă într-un volum din 1979

cu referiri la uzul ┼či sensul din englez─â. Frecven┼úa i-a crescut ├«ns─â enorm ├«n presa din ultimele decenii. ├Än pu┼úine cazuri ├«n loc de

apare sinonimul

(ÔÇ×N-am niciun

,

); uneori, expresia este reformulat─â ┼či adaptat─â liber (ÔÇ×C├«nd cari ├«n spate 25 de ani un dulap cu un schelet pititÔÇť,

). 

Destul de ciudat e faptul că în expresie termenul

apare tot mai des ├«n forma de plural masculin: ÔÇ×penalii ┼či

pot ├«ngropa partidulÔÇť (

); ÔÇ×N.D. atac─â dur: eu nu am

!ÔÇť (

); ÔÇ×Cardul Na┼úional de S─ân─âtate sabotat de

ai birocra┼úiei rom├óne┼čti?ÔÇť (

). Uneori, forma este pus─â ├«ntre ghilimele, ceea ce ├«i indic─â preluarea, sub presiunea uzului insistent, dar neasumarea: ÔÇ×R.L. la S─ân─âtate, o propunere cu

ÔÇť (

). 

În secolul al XIX-lea substantivul neutru

ap─ârea ┼či cu forma de plural

: ├«ntr-o anex─â la lucr─ârile parlamentului Moldovei (Obicinuita Ob┼čteasc─â Adunare) din 1841, era publicat─â ÔÇ×Catagrafia obiecturilor afl─âtoare ├«n cabinetul so┼úiet─â┼úii Istorio Natural─â din MoldaviaÔÇť, ├«n care ap─âreau, ├«ntr-un limbaj ┼čtiin┼úific ├«nc─â ├«n faza de formare, ÔÇ×

de animale sug─âtoareÔÇť (= mamifere) ┼či ÔÇ×ciolane ├«mpietriteÔÇť. 

Cu cîteva decenii în urmă, se vorbea în lingvistica românească despre o tendinţă de trecere a substantivelor neutre în clasa masculinelor, mai ales în limbajul tehnic: astfel,

deveneau

(plural înregistrat de DEX). De fapt, oscilaţia de adaptare ca neutre sau ca masculine a unor cuvinte împrumutate din alte limbi e mai veche: pluralul impus azi al cuvîntului

e masculinul

, dar ├«n trecut circula ┼či forma de neutru

. În genere, denumirile de entităţi non-animate (cu excepţia celor cu formă feminină) sînt încadrate automat în română între neutre

Abaterile de la această tendinţă generală se produc fie prin analogie, fie prin traduceri prea fidele originalului. Prin analogie, cuvintele se pliază pe tiparele gramaticale ale altor cuvinte care denumesc lucruri similare. De exemplu, numele de arbori fiind în română masculine

etc.),

a devenit tot masculin (cu pluralul

). Masculinul

urmeaz─â fidel tiparul masculin al

sau al

.  Dincolo de aceast─â tendin┼ú─â fireasc─â a limbii, au fost cazuri, mai ales ├«n secolul al XIX-lea, c├«nd prestigiul unei limbi-surs─â care nu avea genul neutru s─â-i determine pe traduc─âtori s─â dea form─â masculin─â ├«n rom├ón─â unor cuvinte ├«mprumutate.

Cred c─â la originea formei

nu se afl─â nici limbajul tehnic (de┼či

are asemenea utiliz─âri, ├«n primul r├«nd ├«n terminologia construc┼úiilor), nici vreo oscila┼úie gramatical─â mai veche, ci o analogie particular─â ┼či destul de recent─â: ├«ncadrarea semantic─â a termenului ├«n seria

etc. Probabil c─â pluralul a ap─ârut ├«n contextul filmule┼úelor ┼či al jocurilor pentru copii, ├«n care scheletele animate s├«nt mai apropiate de fiin┼úele umane dec├«t de lumea obiectelor (ÔÇ×un schelet este un tip de strigoiÔÇť,

). Internetul are mii de pagini care ilustreaz─â aceast─â tipologie ÔÇô ÔÇ×Jocuri cu fantome ┼či

ÔÇť (

); ÔÇ×

cu drujbe ÔÇô jocuri de ac┼úiuneÔÇť (

) ÔÇô, ├«nt─ârit─â de produsele comerciale aferente ÔÇô ÔÇ×ghirlanda decorativ─â Halloween cu

, din h├«rtie alb─âÔÇť (

); ÔÇ×fursecuri cu forme de schele┼úiÔÇť (

).  ├Äntre c─âut─ârile frecvente pe google apar ÔÇ×poze cu schele┼úi haioaseÔÇť sau ÔÇ×desene colorat schele┼úiÔÇť. Se vorbe┼čte de invazia schele┼úilor, r─âzboiul schele┼úilor, atacul schele┼úilor, armata schele┼úilor, dansul schele┼úilor etc. Forma masculin─â atribuit─â acestor personaje s-a extins asupra altor contexte, ├«n care efectul e de inadecvare ┼či chiar involuntar comic. S-ar presupune c─â scheletele din dulap s├«nt foste victime, secrete mute ┼či ap─âs─âtoare ÔÇô nu personaje vioaie ┼či r─âut─âcioase, gata s─â ┼ú├«┼čneasc─â la atac. Dar poate c─â interpretarea metaforic─â pe care le-o dau utilizatorii actuali ai formulei e tocmai aceasta din urm─â. 

Limbaj ┼či politic─â

101 cuvinte argotice

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.