Șaluri de cașmir de la Napoleon
Mi se par urîte. Marele lor avantaj este că sînt ușoare. Așa îi scria Joséphine de Beauharnais, viitoarea împărăteasă a Franței, fiului ei despre șalurile de cașmir pe care tocmai le primise. De la cine? De la soțul Napoleon I, plecat în campania militară din Egipt (1798-1801). Proveniența țesăturilor: regiunea Cașmir, Munții Himalaya. Nu cred că vor deveni la modă. Oricum, mie îmi plac pentru că sînt călduroase, continua scrisoarea Joséphine. Erau, în orice caz, printre primele astfel de șaluri (dacă nu chiar primele) care au ajuns în Franța.
Istoria avea să contrazică rezervele primei împărătese a francezilor, țesăturile în cauză ajungînd să fie foarte căutate. Chiar Joséphine a devenit, în scurt timp, o colecționară pasionată de șaluri de cașmir. Avea cam o sută cincizeci, cele mai frumoase și prețioase modele, unele dintre ele unice în Europa.
În 1806, împăratul Napoleon I a impus așa-numita blocadă continentală, care interzicea Marii Britanii să facă exporturi către restul Europei, or cașmirul, provenit din Orient, se afla și el pe lista de bunuri interzise. Chestiunea a fost rezolvată à la française de către Guillaume Ternaux, proprietarul unei filaturi. Acesta a fabricat un tip de cașmir franțuzesc, foarte apropiat de originalul din India, folosind tehnici și materiale similare. Chiar și așa, a durat destul de mult timp pînă cînd materialul franțuzesc a fost rafinat astfel încît să poată fi comparat, în termeni de finețe și calitate, cu prețioasa lînă fabricată și prelucrată în Orient. Oare cine credeți că i-a comandat lui Ternaux douăsprezece șaluri din acest nou tip de cașmir în 1811? Exact, tot Napoleon I. Tot pentru soția sa. Altă soție, de această dată împărăteasa Marie Louise. C-așa-i în istorie, situațiile se (mai) schimbă. Uneori, și soțiile. Doi ani mai tîrziu, ziarul franțuzesc Moniteur Universel scria că șalurile lui Ternaux sînt perfect confecționate.
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Practic, o istorie călduroasă pentru toți cei implicați.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.
