Să vorbim puțin despre viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Să vorbim puțin despre viitor jpeg

Parafrazez, prin titlu, cîteva versuri cu care începe excelentul volum al Elenei Vlădăreanu, Bani. Muncă. Timp liber, ținînd în frîu impulsul inițial de a parafraza alt vers, „Voi, artiştii, sînteţi nişte paraziţi. Meritați să fiți împușcați“, în care aș fi schimbat doar substantivul artiști cu substantivul profesori. Totuși, pentru că nu poezie vreau să fac, deși îmi veți ierta unele referințe literare ocazionale, am ales o variantă mai puțin patetică, în ciuda faptului că nu e foarte departe versul citat de impresia publică despre profesori. Îmi veți scuza, sper, și preferința pentru acest substantiv, în defavoarea celui de dascăl, cu care operează adesea discursurile vetuste sau găunoase cu scopul de a persuada lacrimogen, într-o notă afectivă. Pe de altă parte, nu doar despre profesori va fi vorba aici.

Așadar:

Să vorbim puțin despre elevi.

Să vorbim puțin despre profesori.

Să vorbim puțin despre educație.

În fapt, să vorbim puțin despre viitor, pentru că toate cele de mai sus, cu care mă joc în dialog cu volumul Elenei Vlădăreanu, sînt de fapt cheile pentru ușa viitorului.

După mai bine de douăzeci de ani în care m-am mișcat prin învățămîntul românesc, trecînd prin aproape toate ipostazele posibile – profesor de țară, apoi profesor în liceu industrial, profesor în colegii de top, inspector școlar și membru în diverse comitete și comiții naționale –, impresia despre învățămîntul românesc îmi este, din păcate, destul de blurată. Nu pentru că nu aș deține inferențele necesare, la nivel de informații, de experiență, de implicare. Ci pentru că e un domeniu al societății care a cunoscut atît de multe inconsecvențe, încît o coerență e greu de găsit în ansamblul celor aproape treizeci de ani scurși de la momentul 1989.

Elevii. „Uneori, ei șterg pe jos cu tinerii / Uneori tinerii sînt niște cîrpițe grozave“. Ce ar trebui să fie învățămîntul? Un răspuns de bun-simț, fără prea multă filozofare, ar indica pregătirea pentru viață. Pentru viața pe care o vor avea copiii, într-o altă lume decît cea a prezentului. Ce-ar însemna, pe scurt, o astfel de pregătire? Informație? Da. Dar e destul? Nu. Un învățămînt modern ar fi orientat spre formarea abilităților de viață. Face asta învățămîntul nostru? Prea puțin: e centrat, așa cum îi spune și numele, pe învățare, nu pe stimulare a potențialităților într-o societate care pe viitor sperăm că va fi mai mobilă, mai interrelațională, mai fluidă în raport cu diversitatea, mai plurivocă. Adesea am avut impresia că sistemul uită de elevi, care devin doar niște instrumente pentru punerea în practică a unor scenarii experimentale. Sau, pur și simplu, pentru rostogolirea înainte a unor inerții.

Profesorii. „Vin întrebările. / O faci pentru bani? / Scrii pentru bani? Ești artist pentru bani? / Nu ești mulțumit? / Uite ce condiții bune! Nu ai văzut sărăcia din jur?“ Cine sînt cei bogați? Cu siguranță, nu profesorii. Și, cu siguranță, nu cea mai mare parte dintre elevi. O polarizare socială tristă și total păguboasă pentru ceea ce ar însemna un proiect de țară afectează sistemul. Subfinanțat, generînd o scădere constantă a stimei de sine a profesorilor, pe de o parte, reflectată agresiv în receptarea lor de către marele public. Apoi, polarizarea urban-rural, reflectată în diferențe calitative la nivel de resurse umane, dar și de condiții efective de muncă. Nu excepțiile sînt importante, căci ele există, ci cadrul general. Accesul la oportunități e enorm de diferit între urban și rural, atît în ce-i privește pe elevi, cît și în ce-i privește pe profesori.

Educația. „Să identifici o problemă / Să propui o soluție / Să implementezi proiectul / Să anticipezi riscurile / Să produci conștientizarea“. Nu spun o mare noutate: totul pornește de la absența unor politici educaționale pe termen lung, vizionare, implementate fără ambiții politice. Un proiect de țară, care să stea deasupra ideologiilor și a intereselor personale sau de grup, dar care să nu funcționeze robotic, ci să vizeze umanul, în diversitatea sa. Pentru că, aparent, sistemul funcționează conform unor politici educaționale, dar, în fapt, e infestat de o demagogie modernă, în care limbajul corporatist susține mecanisme birocratice, a căpătat rangul autorității și acoperă o formă fără fond. Nu ține cont de om, ca proiect, ci ține cont de proiect, căruia îi subordonează omul. Făcînd legătura cu ce spuneam mai sus: dacă vrem o țară competitivă, cu o viziune mobilă, implicit o țară bogată, n-ar trebui să ne intereseze învățămîntul, decît ca o componentă a educației.

Viitorul. „Cei bogați vor fi și mai bogați / Cei săraci pot să meargă la culcare“. Unde ne aflăm? Nu mai știu cine spunea, vreun sfînt, că în orice moment al vieții te afli în cel mai bun moment pentru a te mîntui. Păi, fix acolo ne aflăm: în punctul de unde putem face ceva pentru viitor. Să vorbim, deci, despre viitor, despicînd în patru firul prezentului, însă.

Dar, pînă atunci, viitorul apropiat e al vacanței. Să vorbim, deci, săptămîna viitoare, despre vacanță. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Razboi in Ucraina tanc Foto: Anadolu Agency/Getty Images
Armata lui Putin se retrage înspăimântată după ce contraofensiva Ucrainei a obținut un avans uriaș în doar patru ore
„În ultima săptămână, numărul steagurilor ucrainene din Donbas a crescut. Peste o săptămână vor fi și mai multe”, a declarat președintele Vladimir Zelenski.
Galca jpg
FCSB „tremură“ cu Silkeborg în Conference League: Gâlcă, avertisment pentru echipa lui Becali
Formația din Berceni a făcut o alegere „sinucigașă“, lăsând șapte titulari acasă.
Victor Negrescu/ Facebook
Negrescu: Consiliul UE să ne spună dacă va fi dat un vot privind aderarea în Schengen a României
Eurodeputatul Victor Negrescu a cerut Consiliului UE să spună clar dacă va susține primirea României în Schengen la ședința din decembrie, astfel ca din 2023 țara noastră să fie stat membru.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.