Să vorbim puțin despre viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Să vorbim puțin despre viitor jpeg

Parafrazez, prin titlu, cîteva versuri cu care începe excelentul volum al Elenei Vlădăreanu, Bani. Muncă. Timp liber, ținînd în frîu impulsul inițial de a parafraza alt vers, „Voi, artiştii, sînteţi nişte paraziţi. Meritați să fiți împușcați“, în care aș fi schimbat doar substantivul artiști cu substantivul profesori. Totuși, pentru că nu poezie vreau să fac, deși îmi veți ierta unele referințe literare ocazionale, am ales o variantă mai puțin patetică, în ciuda faptului că nu e foarte departe versul citat de impresia publică despre profesori. Îmi veți scuza, sper, și preferința pentru acest substantiv, în defavoarea celui de dascăl, cu care operează adesea discursurile vetuste sau găunoase cu scopul de a persuada lacrimogen, într-o notă afectivă. Pe de altă parte, nu doar despre profesori va fi vorba aici.

Așadar:

Să vorbim puțin despre elevi.

Să vorbim puțin despre profesori.

Să vorbim puțin despre educație.

În fapt, să vorbim puțin despre viitor, pentru că toate cele de mai sus, cu care mă joc în dialog cu volumul Elenei Vlădăreanu, sînt de fapt cheile pentru ușa viitorului.

După mai bine de douăzeci de ani în care m-am mișcat prin învățămîntul românesc, trecînd prin aproape toate ipostazele posibile – profesor de țară, apoi profesor în liceu industrial, profesor în colegii de top, inspector școlar și membru în diverse comitete și comiții naționale –, impresia despre învățămîntul românesc îmi este, din păcate, destul de blurată. Nu pentru că nu aș deține inferențele necesare, la nivel de informații, de experiență, de implicare. Ci pentru că e un domeniu al societății care a cunoscut atît de multe inconsecvențe, încît o coerență e greu de găsit în ansamblul celor aproape treizeci de ani scurși de la momentul 1989.

Elevii. „Uneori, ei șterg pe jos cu tinerii / Uneori tinerii sînt niște cîrpițe grozave“. Ce ar trebui să fie învățămîntul? Un răspuns de bun-simț, fără prea multă filozofare, ar indica pregătirea pentru viață. Pentru viața pe care o vor avea copiii, într-o altă lume decît cea a prezentului. Ce-ar însemna, pe scurt, o astfel de pregătire? Informație? Da. Dar e destul? Nu. Un învățămînt modern ar fi orientat spre formarea abilităților de viață. Face asta învățămîntul nostru? Prea puțin: e centrat, așa cum îi spune și numele, pe învățare, nu pe stimulare a potențialităților într-o societate care pe viitor sperăm că va fi mai mobilă, mai interrelațională, mai fluidă în raport cu diversitatea, mai plurivocă. Adesea am avut impresia că sistemul uită de elevi, care devin doar niște instrumente pentru punerea în practică a unor scenarii experimentale. Sau, pur și simplu, pentru rostogolirea înainte a unor inerții.

Profesorii. „Vin întrebările. / O faci pentru bani? / Scrii pentru bani? Ești artist pentru bani? / Nu ești mulțumit? / Uite ce condiții bune! Nu ai văzut sărăcia din jur?“ Cine sînt cei bogați? Cu siguranță, nu profesorii. Și, cu siguranță, nu cea mai mare parte dintre elevi. O polarizare socială tristă și total păguboasă pentru ceea ce ar însemna un proiect de țară afectează sistemul. Subfinanțat, generînd o scădere constantă a stimei de sine a profesorilor, pe de o parte, reflectată agresiv în receptarea lor de către marele public. Apoi, polarizarea urban-rural, reflectată în diferențe calitative la nivel de resurse umane, dar și de condiții efective de muncă. Nu excepțiile sînt importante, căci ele există, ci cadrul general. Accesul la oportunități e enorm de diferit între urban și rural, atît în ce-i privește pe elevi, cît și în ce-i privește pe profesori.

Educația. „Să identifici o problemă / Să propui o soluție / Să implementezi proiectul / Să anticipezi riscurile / Să produci conștientizarea“. Nu spun o mare noutate: totul pornește de la absența unor politici educaționale pe termen lung, vizionare, implementate fără ambiții politice. Un proiect de țară, care să stea deasupra ideologiilor și a intereselor personale sau de grup, dar care să nu funcționeze robotic, ci să vizeze umanul, în diversitatea sa. Pentru că, aparent, sistemul funcționează conform unor politici educaționale, dar, în fapt, e infestat de o demagogie modernă, în care limbajul corporatist susține mecanisme birocratice, a căpătat rangul autorității și acoperă o formă fără fond. Nu ține cont de om, ca proiect, ci ține cont de proiect, căruia îi subordonează omul. Făcînd legătura cu ce spuneam mai sus: dacă vrem o țară competitivă, cu o viziune mobilă, implicit o țară bogată, n-ar trebui să ne intereseze învățămîntul, decît ca o componentă a educației.

Viitorul. „Cei bogați vor fi și mai bogați / Cei săraci pot să meargă la culcare“. Unde ne aflăm? Nu mai știu cine spunea, vreun sfînt, că în orice moment al vieții te afli în cel mai bun moment pentru a te mîntui. Păi, fix acolo ne aflăm: în punctul de unde putem face ceva pentru viitor. Să vorbim, deci, despre viitor, despicînd în patru firul prezentului, însă.

Dar, pînă atunci, viitorul apropiat e al vacanței. Să vorbim, deci, săptămîna viitoare, despre vacanță. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Balenciaga 1 Foto Captura JPG
Controversata campanie Balenciaga: clienții încep să-și distrugă hainele brandului
În imaginile publicate în sprijinul colecției de primăvară 2023 a mărcii, copii mici sunt văzuți pozând cu animale de pluș care sunt îmbrăcate în ținute în stil BDSM. În plus, într-o fotografie un copil este prezentat alături de pahare de vin și de bere.
paul danci jpg
Noile mașini, proiectate să „țină” între 7 și 12 ani. Explicațiile unui inginer român de la Mercedes
Paul Danci, un inginer care lucrează la Mercedes-Benz, a explicat, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care astăzi „nu se mai fac mașini așa cum se făceau mai demult”. Potrivit inginerului român, noile mașini sunt proiectate cu o durată de viață între 7 și 12 ani.
Soldați ucraineni în Crimeea în 2014 FOTO Shutterstock
Politico: Unități de gherilă se formează în Crimeea. Rusia se teme și se pregătește de bătălia pentru peninsulă
Când Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie, puțini se așteptau ca nouă luni mai târziu armata ucraineană să amenințe că va elibera Crimeea.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.