S─â juc─âm ╚śotron

Publicat în Dilema Veche nr. 785 din 7-13 martie 2019
S─â juc─âm ╚śotron jpeg

Duminic─â diminea╚Ť─â, prima din martie, ├«nceput de prim─âvar─â pe care mi-o (╚Öi v-o) doresc interesant─â, deci nu un subiect anost cum e cel ce va urma a╚Ťi (╚Öi a╚Ö) merita. Dar csf, ncsf, vorba abreviat─â a tinerilor, uneori trebuie s─â am├«ni, s─â pui ├«n parantez─â tenta╚Ťiile luminii. ├Äncerc s─â nu fiu totu╚Öi fad, spun├«ndu-v─â c─â e vorba ╚Öi despre o ÔÇ×lume a pe╚Ötilor at├«rn├«nd ├«n aerÔÇť, adic─â despre lumea at├«t de complicat─â a romanului lui Cort├ízar, ╚śotron. Un roman care m─â fascineaz─â de mul╚Ťi ani, periodic ├«l recitesc ╚Öi ├«ncerc s─â ├«l interiorizez, probabil toat─â via╚Ťa m─â va urm─âri ├«n felurite moduri, cam a╚Öa cum o face ╚Öi Cvartetul Alexandria al lui Durrell. Dar s─â revin la ╚śotron. Romanul ─âsta, c─âruia Cort├ízar ├«nsu╚Öi ├«i concepe un ├«ndrumar de lectur─â prin care nu ╚Ötii dac─â de fapt se joac─â cu tine sau te ia partener, ├«n fond ├«n ambele variante cele dou─â ipostaze suprapun├«ndu-se ╚Öi complet├«ndu-se, la cele 600 de pagini pe care le are ├«n edi╚Ťia pe care o de╚Ťin, te absoarbe ├«n el ╚Öi te n─âuce╚Öte. Probabil mul╚Ťi ╚Öti╚Ťi despre ce vorbesc. Ei bine, acest roman a fost punct de plecare pentru unul dintre subiectele Olimpiadei de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, sec╚Ťiunea B, nivel IV, care devine, ├«n cele ce urmeaz─â, subiectul micilor mele adnot─âri.

Ieri, 2.03.2019, a avut loc, a╚Öadar, etapa jude╚Ťean─â a Olimpiadei de limba ╚Öi literatura rom├ón─â. Concurs care din acest an ├«nglobeaz─â ╚Öi ceea ce ├«n anii preceden╚Ťi era Olimpiada de lectur─â ca abilitate de via╚Ť─â, ca sec╚Ťiune B, p─âstr├«nd denumirea. E, de fapt, doar un furt de identitate, pentru c─â nu mai are nimic de-a face cu respectiva competi╚Ťie, c─âreia i-a schimbat radical regulamentul ╚Öi structura subiectului, sec─âtuind-o de semnifica╚Ťii. Am s─â ├«ncerc s─â explic sumar, pentru ca apoi s─â revin aplicat asupra unui subiect.

Competi╚Ťia, ├«n anii preceden╚Ťi, propunea un subiect ├«n care exista un text narativ, de regul─â integral, proz─â scurt─â (spre exemplu, ├«ntr-un an, c├«nd m─â ocupam ├«nc─â de aceste aspecte, am dat, la etapa na╚Ťional─â, minunata proz─â scurt─â tot a lui Cort├ízar, Insula la amiaz─â), un text nonliterar ╚Öi un text multimodal. Pentru fiecare dintre acestea, itemii de evaluare vizau comprehensiunea, capacitatea de decodare a mesajului, nu producerea de text. ├Än formula actual─â a r─âmas doar textul literar: cel nonliterar ╚Öi cel multimodal au disp─ârut. Accentul s-a mutat de pe comprehensiunea de text pe producere, eseul de la subiectul al treilea fiind de fapt identic ca viziune cu ce se d─â la sec╚Ťiunea A, olimpiada clasic─â: s─â redacteze un eseu pe o tem─â dat─â, eventual cu vag─â trimitere spre textul suport.

Am corectat la nivelul al IV-lea, a╚Öadar clasele a XI-a ╚Öi a XII-a. M─â voi referi mai ales la acest subiect, celelalte nu mi-au picat sub ochi ├«nc─â ╚Öi nu am energie s─â m─â ├«ntristez mai tare, c├«nd de afar─â pare c─â soarele preveste╚Öte prim─âvara aia interesant─â despre care ziceam, poate cu r─ât─âciri prin Parisul Mag─âi, al lui Horacio, al lui Oliveira ╚Öi al celorlalte personaje din ╚śotron sau prin alte ora╚Öe ale experien╚Ťelor ╚Öi tr─âirilor fabuloase. Autorii subiectului au decupat un fragment de o pagin─â ╚Öi jum─âtate, preponderent dialogat, la r├«ndul s─âu cu mai multe decupaje, extrem de dificil (cu referin╚Ťe culturale imposibil de cunoscut de elevi, neexplicate, dac─â e s─â amintesc doar nume ale unor Alfred Manessier, Lee Friedlander, Wifredo Lam, Jeanne Piaubert, Max Ernst, ├ëmile Deyrolle, Roger Bissi├Ęre etc.) ╚Öi nespecific din punct de vedere narativ. Dou─â mari probleme aici: pe de o parte anularea romanului ca ├«ntreg, pe de alt─â parte propunerea unui fragment care nu respect─â suficient principiul narativit─â╚Ťii, aflat la baza unor cerin╚Ťe cum este cea de ordonare a ideilor principale. Primele cerin╚Ťe, itemi obiectivi care ar fi trebuit totu╚Öi s─â vizeze ni╚Öte inferen╚Ťe, au fost extrem de simple. Apoi ├«ns─â problemele se ramific─â. Fragmentul pune fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â c├«teva personaje care au ca subiect al dialogului, printre altele, plecarea unui alt personaj, Horacio. Nimeni nu ╚Ötie de ce a plecat acesta, iar naratorul este departe de a fi unul omniscient, fiind de fapt un personaj. Una dintre cerin╚Ťe solicit─â ├«ns─â ÔÇ×explicarea motivului pentru care Horacio a plecatÔÇť. Ei bine, nu era nimic de explicat ├«n plecarea aceasta, iar baremul, spre deosebire de subiect, face referire la precizarea motivului plec─ârii. Dar problema mai mare este nu imprecizia verbului de comand─â. C├«t─â vreme nu exist─â un narator omniscient, iar personajele doar ├«╚Öi exprim─â opiniile despre respectiva plecare, cerin╚Ťa e gre╚Öit─â. De altfel, unii elevi au amendat aceast─â eroare, preciz├«nd c─â nu se poate decide pe baza fragmentului dat dec├«t care este opinia altor personaje despre respectiva plecare a lui Horacio.

Halucinant a fost subiectul al II-lea. Li s-a cerut elevilor s─â ├«╚Öi imagineze c─â s├«nt un personaj din text, Gregorovius, ╚Öi s─â redacteze un ghid de c─âl─âtorie pentru unul dintre prietenii lui care ar vizita unul dintre ora╚Öele pomenite ├«n text. Se pomeneau Parisul ÔÇô ├«n care Gregorovius ╚Öi prietenii s─âi se chiar aflau, Ofir ÔÇô ora╚Ö biblic, aten╚Ťie, despre care nu se ╚Ötie exact unde a fost situat, ast─âzi inexistent! ÔÇô, Parana ╚Öi Matto Grosso, care de fapt s├«nt regiuni federative din Brazilia, nu ora╚Öe, Marsilia. Elevii aveau de ilustrat ÔÇ×trei aspecte practice care s─â eviden╚Ťieze competen╚Ťe sociale sau abilit─â╚Ťi de via╚Ť─â (de exemplu: mijloc de transport, oportunit─â╚Ťi de cazare, obiective turistice/culturale, moned─â na╚Ťional─â etc.)ÔÇť. Acuma, dincolo de faptul c─â ├«n nici o program─â nu e precizat faptul c─â elevii trebuie s─â ╚Ötie s─â redacteze un ghid turistic, dincolo de faptul c─â ar fi trebuit s─â cunoasc─â sau s─â aib─â la dispozi╚Ťie informa╚Ťii care ╚Ťin de turism, dincolo de faptul c─â cine a redactat subiectul nu cred c─â s-a g├«ndit la inexisten╚Ťa ora╚Öului Ofir ╚Öi la faptul c─â alte dou─â toponime nu denumesc ora╚Öe, ci regiuni, ├«n barem se men╚Ťiona punctarea unor aspecte care ╚Ťin de limbajul formal, or cerin╚Ťa viza adresarea c─âtre un prieten, ceea ce presupune limbaj colocvial. Cerin╚Ťa ├«n sine ├«ns─â nu vizeaz─â, din p─âcate, lectura ca abilitate de via╚Ť─â, deci comprehensiunea, capacitatea de decodare, ci capacitatea de producere de text. Cu totul altceva.

M─â ├«ndrept spre ├«ncheiere g─âsind o scuz─â autorilor subiectului: schimbarea structurii acestuia, schimbarea unei viziuni care avea coeren╚Ť─â ╚Öi care fusese deja de ani buni validat─â, cu o structur─â total inadecvat─â, propus─â dup─â ureche, te ╚Öi pune, ca autor de subiect, ├«ntr-o mare dificultate. ╚śi-nchei cit├«nd o elev─â care s-a revoltat, al─âturi de mul╚Ťi al╚Ťi elevi ╚Öi eleve, pe pagina de Facebook a fostei olimpiade: ÔÇ×Nu a valorificat nimic din poten╚Ťialul nostru creator. Subiectele au fost total neinspirate, cerin╚Ťele neclare. Noua structur─â nu a fost clar explicat─â ├«n regulament ╚Öi nu a fost publicat nici m─âcar un singur model pentru aceasta. Munca noastr─â, toate semnifica╚Ťiile pe care OLAV, a╚Öa cum era ea, le avea ├«n inimile noastre, au fost spulberate ieri. Nu ╚Ötiam c─â trebuie s─â ├«nv─â╚Ť la geografie ├«nainte. Nu pot s─â ├«n╚Ťeleg ce au cerut de la noi. Nu au contat visurile, speran╚Ťele, a╚Ötept─ârile, idealurile pentru care noi am luptat ╚Öi pasiunile care ne c─âl─âuzesc existen╚Ťa.ÔÇť 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.