RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Înainte de invadarea Ucrainei, la 24 februarie 2022, Federația Rusă a negat orice intenție agresivă, iar apoi a susținut intervenția militară printr-o campanie de dezinformare, ocultă sau fățișă, desfășurată la nivelul Uniunii Europene, cu dublu scop: erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile unionale și justificarea agresiunii. Numeroase canale de comunicare, unele direct înființate și patronate de liderii ruși, au fost și sînt utilizate în această campanie de manipulare. Grupul media Russia Today a fost de multă vreme și este și în prezent unul dintre principalele instrumente ale propagandei ruse. RT France face parte din acest grup, transmițînd programe care pot fi receptate în mai multe țări din Uniunea Europeană. La 1 martie 2022, Consiliul Uniunii a adoptat un set de măsuri restrictive, cu caracter temporar, vizînd mai multe instituții media, între care și RT France. Aflată sub controlul direct al liderilor Federației Ruse, această instituție a fost angajată în campania de manipulare pentru justificarea și susținerea agresiunii împotriva Ucrainei, distorsionînd în mod grav faptele, pentru a crea o falie în societatea civilă europeană. Printr-o cerere adresată Tribunalului European, RT France a solicitat anularea actelor Consiliului prin care au fost adoptate măsurile restrictive, invocînd mai multe motive, între care și presupusa încălcarea a libertății de exprimare și informare. Întrunit în Marea Cameră, Tribunalul European a respins această cerere la 27 iulie 2022, printr-o hotărîre pronunțată în procedură accelerată, care a durat totuși patru luni și 19 zile. Este primul caz în care Marea Cameră a recurs la această procedură rapidă. Hotărîrea este importantă din cel puțin două perspective.
Mai întîi, libertatea de exprimare și de informare nu este absolută. Democrația constituțională se fundamentează pe mai multe valori, aflate într-un echilibru necesar. Este nelegitimă invocarea unei valori pentru a justifica prejudicierea sau distrugerea altor valori. Exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, care nu fac parte din categoria celor absolute (cum este dreptul la viață), poate fi limitată atît în ordinea constituțională internă, cît și în sistemele regionale și universale de protecție a acestora. O asemenea posibilitate este prevăzută atît în Constituția României, cît și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Desigur, limitarea exercitării acestor libertăți și drepturi este permisă numai cu respectarea cîtorva criterii: să nu atingă însăși substanța lor, să aibă ca obiectiv satisfacerea unui interes general și să fie proporțională cu realizarea acestui scop. Tribunalul European a apreciat că măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene se referă numai la prohibirea programelor audiovizuale prin care RT France făcea propagandă pentru a justifica și a susține agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și au caracter temporar, astfel încît nu ating însuși conținutul libertății de exprimare. Pentru a îndeplini obiectivele politicii comune externe și de securitate, adică satisfacerea unui interes general al cetățenilor europeni, Consiliul a fost îndreptățit să limiteze exercitarea acestei libertăți, deoarece RT France a încercat să justifice și a sprijinit fapte grave de încălcare a dreptului internațional, săvîrșite de Federația Rusă, astfel încît măsurile restrictive adoptate sînt proporționale cu scopurile urmărite.
Nici ideea echilibrului dintre sferele de exercitare a diferitelor drepturi și libertăți fundamentale, nici criteriile care trebuie să fie îndeplinite pentru limitarea acestor sfere de exercitare nu sînt noi. Consacrate în norme juridice, afirmate și reafirmate în doctrină și în jurisprudența instanțelor europene, ele dobîndesc însă o semnificație nouă în contextul în care au fost aplicate. Pentru prima dată, Consiliul a reacționat în mod ferm împotriva acțiunilor de manipulare pe care Rusia le desfășoară de multă vreme în țările care alcătuiesc Uniunea Europeană. Efectele acestei strategii de manipulare nu mai pot fi ignorate. Deosebit de periculoase sînt erodarea încrederii cetățenilor europeni în valorile și instituțiile democrației constituționale și creșterea suportului electoral pentru partidele și organizațiile extremiste. Validarea de către Tribunal a măsurilor restrictive adoptate de Consiliu împotriva unor structuri media de propagandă, aflate sub controlul liderilor Federației Ruse, este dovada funcționării eficiente, în circumstanțe excepționale, a instituțiilor europene.
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate. În plus, soluția Tribunalului este supusă unei căi de atac la Curtea Europeană de Justiție. Separația funcțională a instituțiilor europene și controlul lor reciproc marchează diferența netă dintre regimul politic al democrației constituționale și regimurile politice autoritare sau iliberale. Este de neimaginat într-un regim politic autoritar sau iliberal un asemenea mod de funcționare a structurilor de putere: cine ar putea ataca la o instanță de judecată din Rusia deciziile lui Vladimir Putin? În absența separării funcționale și a controlului reciproc, structurile de putere se concentrează și se centralizează, iar liderii lor devin dictatori, mai presus de lege și Justiție. Euroscepticii au o bună ocazie să înțeleagă această diferență și acest pericol.
Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.
