România la Luvru
Ce ar zice Ștefan cel Mare dacă ar vedea că stindardul său liturgic care îl înfățișează pe Sfîntul Gheorghe va fi expus la unul dintre cele mai importante muzee din lume, Luvru?
Expoziția dedicată României de la Luvru, care va fi deschisă între 17 aprilie și 29 iulie (a.c), este prima de acest fel din ultima lungă perioadă de timp. La celebrul muzeu parizian nu au mai fost expuse obiecte de artă românești de dinainte de al Doilea Război Mondial. Sezonul Franța-România (1 decembrie 2018 – 14 iulie 2019) reprezintă, așadar, prilejul perfect pentru a broda încă o pagină de istorie culturală între cele două țări.
Organizatorii s-au gîndit că broderiile de inspirație bizantină realizate în Țara Românească și în Moldova între secolele al XV-lea (a doua parte) și al XVII-lea vor atrage și impresiona publicul francez. Mătasea, catifeaua, firele de aur și de argint, perlele și pietrele prețioase folosite pentru a realiza cu multă migală broderiile bizantine ar reprezenta argumente valide pentru alegerea curatorilor. Firește, în subsidiar, pe lîngă semnificația și importanța în sine a acestor obiecte liturgice, puse în contextul epocii lor istorice.
Expoziția „Broderii de tradiție bizantină în România“ de la Luvru conține 27 de piese brodate care provin de la Muzeul Național de Artă al României, de la Muzeul Național de Istorie a României și de la mănăstiri precum Trei Ierarhi, Putna și Sucevița.
Din Iași, de la Trei Ierarhi, de exemplu, au ajuns la Luvru două broderii, fiecare reprezentînd cîte un omagiu pentru soția (prima) și fiul lui Vasile Lupu, ctitorul lăcașului de cult. Acestea au mai fost expuse în 1927 la Paris și la Geneva.
Piesa centrală a expoziției este așa-numitul Steag al lui Ștefan cel Mare, de care am amintit mai sus, brodat cîndva la începutul secolului al XVI lea și dăruit de domnitor unei mănăstiri din Muntele Athos. Istoria obiectului cu mare încărcătură religioasă, care îl înfățișează pe Sfîntul Gheorghe așezat pe un tron, se și leagă în mod direct de Franța: broderia a fost recuperată în timpul Primului Război Mondial de Armata Franceză, care a predat-o României în cadrul unei ceremonii ținute la Paris în 1917. Acum, obiectul religios se va întoarce în capitala franceză pentru cîteva luni.
Părerea lui Ștefan cel Mare va rămîne un secret. Brodat cu fir de aur, firește.
