Romanele lui Dinu Pillat

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Cine vrea s─â cunoasc─â despre sine ╚Öi despre cei din preajm─â mai mult dec├«t ar putea afla prin cercetarea propriei vie╚Ťi are la ├«ndem├«n─â un tezaur inepuizabil: literatura. ├Än clipe de tihn─â sau de mare tulburare, bucuria estetic─â fortific─â sufletul ╚Öi ├«l limpeze╚Öte. Ca ├«n orice domeniu specializat, exist─â ╚Öi ├«n lumea dreptului riscul de a zidi u╚Öile ╚Öi ferestrele. Literatura, mai mult dec├«t alte arte, le deschide ╚Öi las─â lumina s─â p─âtrund─â. Ordinea libert─â╚Ťii ╚Öi a siguran╚Ťei, la care r├«vne╚Öte dreptul, n-ar putea exista f─âr─â aceast─â lumin─â. Exerci╚Ťiul cotidian al lecturii este necesar mai ales pentru juri╚Öti. ├Äntr-un fel sau altul, direct sau indirect, ei influen╚Ťeaz─â via╚Ťa altora. Este firesc s─â li se pretind─â s─â ├«n╚Ťeleag─â, ├«nainte de a decide ce e bine ╚Öi ce e r─âu. Un bun prilej pentru un asemenea exerci╚Ťiu de lectur─â ├«l ofer─â romanele lui Dinu Pillat, republicate la sf├«r╚Öitul anului trecut, ├«ntr-un singur volum, de Editura Humanitas.

Monica Pillat contureaz─â ├«n postfa╚Ť─â, ├«ntr-o formul─â critic─â pertinent─â, matricea tematic─â a celor trei romane: Tinere╚Ťe ciudat─â, Moartea cotidian─â ╚Öi A╚Ötept├«nd ceasul de apoi. Printr-o parafraz─â la titlul unui roman scris de Zaharia Stancu, Jocul cu moartea, ├«n postfa╚Ť─â s├«nt identificate dou─â principii care alc─âtuiesc aceast─â matrice tematic─â. ÔÇ×Primul principiu, orient├«nd treptat desf─â╚Öurarea epic─â, pleac─â de la premisa potrivit c─âreia identitatea se construie╚Öte ├«n timp, ajung├«nd s─â semnifice suma unor ac╚Ťiuni ╚Öi reac╚Ťii personale ale individului care ┬źeste ceea ce devine┬╗. Al doilea principiu, ce d─â o direc╚Ťie regresiv─â nara╚Ťiunii deoarece apeleaz─â la memoria biblic─â, se ├«ntemeiaz─â pe credin╚Ťa c─â omul ┬źdevine ceea ce este┬╗ prin recursul at├«t la scenariul Genezei, ├«n care Creatorul modeleaz─â fiin╚Ťa uman─â dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea Sa, c├«t ╚Öi la drama Patimilor ╚Öi ├Änvierii lui Iisus, urmat─â de spectrul Apocalipsei. ├Än proza lui Dinu Pillat, cele dou─â principii intr─â ├«n polemic─â, antren├«nd personajele ├«ntr-un joc captivant cu moartea.ÔÇť Aceast─â matrice tematic─â, str─âb─âtut─â de cele mai ├«nalte tensiuni existen╚Ťiale, nu s-ar putea sus╚Ťine ├«ns─â f─âr─â o puternic─â identitate artistic─â.

Trepte ale acestei identit─â╚Ťi, romanele lui Dinu Pillat, ├«n egal─â m─âsur─â psihologice ╚Öi de idei, scrise ├«n perioada 1943-1955, urmeaz─â proza lui Mihail Sebastian (De dou─â mii de ani ╚Öi Cum am devenit huligan) ╚Öi anticipeaz─â proza unor romancieri care se vor afirma ├«n deceniile urm─âtoare: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura ╚Öi Bujor Nedelcovici. Filia╚Ťia tematic─â ╚Öi stilistic─â dintre ace╚Öti autori nu a putut fi ├«ns─â sesizat─â la vreme pentru c─â romanul cel mai valoros al lui Dinu Pillat, A╚Ötept├«nd ceasul de apoi, a fost publicat dup─â mai bine de o jum─âtate de secol de la momentul  finaliz─ârii.

Primul roman, Tinere╚Ťe ciudat─â, publicat ├«n prim─â edi╚Ťie ├«n 1943, de╚Öi este mai mult dec├«t un laborator de ucenicie prozastic─â, nu are ├«nc─â o marc─â stilistic─â proprie. Str─âb─ât├«nd puntea ├«ngust─â ╚Öi periculoas─â dintre v├«rsta difuz─â a adolescen╚Ťei ╚Öi timpul c─âut─ârilor ╚Öi al alegerilor dificile prin care se contureaz─â albia personalit─â╚Ťii, personajele romanului amintesc de cele ale lui Ionel Teodoreanu, scriitor de care Dinu Pillat a fost apropiat ├«n aceast─â prim─â etap─â. Mirajul absolutului, cu recuzita adiacent─â de gesturi totale, incluz├«nd tenta╚Ťia ╚Öi actul sinuciderii sau al crimei, nu are complexitatea ╚Öi credibilitatea ce vor fi dob├«ndite ├«n romanul A╚Ötept├«nd ceasul de apoi.

├Äntre aceste dou─â romane, ├«n care sf├«r╚Öitul vie╚Ťii este prezentat ├«n dimensiuni extreme, sinuciderea ╚Öi crima, se situeaz─â romanul Moartea cotidian─â, publicat prima dat─â ├«n anul 1946. Cum sugereaz─â titlul, gesturile totale s├«nt ├«nlocuite cu o urzeal─â complex─â, alc─âtuit─â treptat, fraz─â cu fraz─â, din gesturi m─ârunte, repetate, ├«ntr-o ingenioas─â unitate temporal─â, cu trei secven╚Ťe: o zi, o noapte, o alt─â zi; ├«ntr-un cadru temporal asem─ân─âtor ├«╚Öi va cl─âdi mai t├«rziu George B─âl─âi╚Ť─â cel mai bun roman al s─âu, Lumea ├«n dou─â zile. Ambi╚Ťiile se dizolv─â ╚Öi idealurile se degradeaz─â ├«n via╚Ťa cotidian─â a unei familii, ├«ntr-un ritm diabolic, pe m─âsur─â ce este abandonat─â perspectiva etic─â ╚Öi se ├«ntunec─â orizonturile existen╚Ťei. Justin Ionescu, profesor de literatura francez─â, ╚Öi-a pierdut treptat aspira╚Ťiile; voca╚Ťia pedagogic─â avut─â c├«ndva s-a transformat ├«ntr-o rutin─â care l-a ├«ndep─ârtat de elevii s─âi, iar comunicarea cu so╚Ťia sa, Ana, cu fiul s─âu, Sandu, ╚Öi cu fratele s─âu infirm, Hypolit, s-a estompat, r─âm├«n├«nd la nivelul unor simple ritualuri casnice. ÔÇ×Fiecare tr─âia singur. ├Äntr-o t─âcere paralel─â, sentimentul comunit─â╚Ťii ajung├«nd o iluzie. De mult nici unul nu mai putea s─â comunice cu cel─âlalt, afar─â doar de frazele stereotipe ale conven╚Ťiilor uzuale.ÔÇŁ Spectrul rat─ârii ├«l p├«nde╚Öte pe Sandu, supus tot mai mult atrac╚Ťiei alcoolului. Fost pre╚Öedinte de tribunal, Hypolit, victim─â a unui accident ├«n urma c─âruia i s-au amputat picioarele, nu are curajul s─â-╚Öi ├«nfrunte condi╚Ťia dramatic─â, l─âs├«ndu-se dominat de obsesii sexuale ╚Öi de tenta╚Ťii libidinoase. Numai Ana are demnitatea s─â poarte povara cehovian─â a celor trei neferici╚Ťi ÔÇô so╚Ť, fiu ╚Öi cumnat ÔÇô  ╚Öi s─â-╚Öi p─âstreze puterea de a iubi, f─âr─â a se r─ât─âci ├«n suferin╚Ť─â. Scris la nici 25 de ani, romanul Moartea cotidian─â consacra un prozator talentat, deja st─âp├«n pe mijloacele proprii de expresie artistic─â, ├«ntre care un atent sim╚Ť de observa╚Ťie, cu care autorul descoper─â, ca prin lentila unui microscop, detaliile relevante, reordon├«ndu-le ├«ntr-un desen al semnifica╚Ťiilor esen╚Ťiale.

A╚Ötept├«nd ceasul de apoi este romanul care ├«mpline╚Öte ╚Öi ├«ncheie, ├«n mod tragic, destinul de prozator al lui Dinu Pillat. Imaginea caricatural─â a mi╚Öc─ârii legionare, ├«nf─â╚Ťi╚Öat─â de G. C─âlinescu ├«n romanul Bietul Ioanide, cu oportunismul binecunoscut, care nu ├«i diminueaz─â ├«ns─â valoarea de mare scriitor, este ├«nlocuit─â de Dinu Pillat cu o viziune complex─â ╚Öi veridic─â a mi╚Öc─ârii Vestitorilor, alternativ─â fic╚Ťional─â a mi╚Öc─ârii legionare. ├Än viziunea lui Dinu Pillat, chipuri demonice, de factur─â dostoievskian─â, se profileaz─â pe fundalul unei utopii e╚Öuate ├«ntr-o distopie distrug─âtoare, cum se ├«nt├«mpl─â ori de c├«te ori politica ├«mbrac─â haina unei religii seculare. Elanul mistic orientat spre idoli fal╚Öi, voca╚Ťia misionar─â, disperarea ├«n fa╚Ťa realit─â╚Ťii care refuz─â s─â intre ├«n tiparele ingineriei sociale, complicitatea cu structurile Siguran╚Ťei, fascina╚Ťia absolutului abisal ├«n favoarea c─âruia este sacrificat miracolul vie╚Ťii, dispre╚Ťul pentru individ ╚Öi apologia masei s├«nt elemente care dau consisten╚Ť─â personajelor ÔÇô ├«n care pot fi recunoscute prototipuri din perioada interbelic─â ÔÇô ╚Öi amploare estetic─â tramei din ultimul roman al lui Dinu Pillat. Din acest roman se va de╚Öira firul folosit de structurile represive comuniste pentru a ╚Ťese p├«nza carceral─â ├«n care va fi prins autorul din prim─âvara lui 1959 p├«n─â ├«n 1964. Dinu Pillat a devenit astfel, el ├«nsu╚Öi, personajul unui roman ├«n care totalitarismul de st├«nga este imaginea ├«n oglind─â a totalitarismului de dreapta. Frontiera dintre fic╚Ťiune ╚Öi realitate s-a dizolvat ├«n spa╚Ťiul absurdului f─âr─â limite ÔÇô avertisment tulbur─âtor pentru cei care s-ar l─âsa sedu╚Öi de for╚Ťa malefic─â a utopiei e╚Öuate ├«n distopie.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.