Romanele lui Dinu Pillat

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Cine vrea s─â cunoasc─â despre sine ╚Öi despre cei din preajm─â mai mult dec├«t ar putea afla prin cercetarea propriei vie╚Ťi are la ├«ndem├«n─â un tezaur inepuizabil: literatura. ├Än clipe de tihn─â sau de mare tulburare, bucuria estetic─â fortific─â sufletul ╚Öi ├«l limpeze╚Öte. Ca ├«n orice domeniu specializat, exist─â ╚Öi ├«n lumea dreptului riscul de a zidi u╚Öile ╚Öi ferestrele. Literatura, mai mult dec├«t alte arte, le deschide ╚Öi las─â lumina s─â p─âtrund─â. Ordinea libert─â╚Ťii ╚Öi a siguran╚Ťei, la care r├«vne╚Öte dreptul, n-ar putea exista f─âr─â aceast─â lumin─â. Exerci╚Ťiul cotidian al lecturii este necesar mai ales pentru juri╚Öti. ├Äntr-un fel sau altul, direct sau indirect, ei influen╚Ťeaz─â via╚Ťa altora. Este firesc s─â li se pretind─â s─â ├«n╚Ťeleag─â, ├«nainte de a decide ce e bine ╚Öi ce e r─âu. Un bun prilej pentru un asemenea exerci╚Ťiu de lectur─â ├«l ofer─â romanele lui Dinu Pillat, republicate la sf├«r╚Öitul anului trecut, ├«ntr-un singur volum, de Editura Humanitas.

Monica Pillat contureaz─â ├«n postfa╚Ť─â, ├«ntr-o formul─â critic─â pertinent─â, matricea tematic─â a celor trei romane: Tinere╚Ťe ciudat─â, Moartea cotidian─â ╚Öi A╚Ötept├«nd ceasul de apoi. Printr-o parafraz─â la titlul unui roman scris de Zaharia Stancu, Jocul cu moartea, ├«n postfa╚Ť─â s├«nt identificate dou─â principii care alc─âtuiesc aceast─â matrice tematic─â. ÔÇ×Primul principiu, orient├«nd treptat desf─â╚Öurarea epic─â, pleac─â de la premisa potrivit c─âreia identitatea se construie╚Öte ├«n timp, ajung├«nd s─â semnifice suma unor ac╚Ťiuni ╚Öi reac╚Ťii personale ale individului care ┬źeste ceea ce devine┬╗. Al doilea principiu, ce d─â o direc╚Ťie regresiv─â nara╚Ťiunii deoarece apeleaz─â la memoria biblic─â, se ├«ntemeiaz─â pe credin╚Ťa c─â omul ┬źdevine ceea ce este┬╗ prin recursul at├«t la scenariul Genezei, ├«n care Creatorul modeleaz─â fiin╚Ťa uman─â dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea Sa, c├«t ╚Öi la drama Patimilor ╚Öi ├Änvierii lui Iisus, urmat─â de spectrul Apocalipsei. ├Än proza lui Dinu Pillat, cele dou─â principii intr─â ├«n polemic─â, antren├«nd personajele ├«ntr-un joc captivant cu moartea.ÔÇť Aceast─â matrice tematic─â, str─âb─âtut─â de cele mai ├«nalte tensiuni existen╚Ťiale, nu s-ar putea sus╚Ťine ├«ns─â f─âr─â o puternic─â identitate artistic─â.

Trepte ale acestei identit─â╚Ťi, romanele lui Dinu Pillat, ├«n egal─â m─âsur─â psihologice ╚Öi de idei, scrise ├«n perioada 1943-1955, urmeaz─â proza lui Mihail Sebastian (De dou─â mii de ani ╚Öi Cum am devenit huligan) ╚Öi anticipeaz─â proza unor romancieri care se vor afirma ├«n deceniile urm─âtoare: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura ╚Öi Bujor Nedelcovici. Filia╚Ťia tematic─â ╚Öi stilistic─â dintre ace╚Öti autori nu a putut fi ├«ns─â sesizat─â la vreme pentru c─â romanul cel mai valoros al lui Dinu Pillat, A╚Ötept├«nd ceasul de apoi, a fost publicat dup─â mai bine de o jum─âtate de secol de la momentul  finaliz─ârii.

Primul roman, Tinere╚Ťe ciudat─â, publicat ├«n prim─â edi╚Ťie ├«n 1943, de╚Öi este mai mult dec├«t un laborator de ucenicie prozastic─â, nu are ├«nc─â o marc─â stilistic─â proprie. Str─âb─ât├«nd puntea ├«ngust─â ╚Öi periculoas─â dintre v├«rsta difuz─â a adolescen╚Ťei ╚Öi timpul c─âut─ârilor ╚Öi al alegerilor dificile prin care se contureaz─â albia personalit─â╚Ťii, personajele romanului amintesc de cele ale lui Ionel Teodoreanu, scriitor de care Dinu Pillat a fost apropiat ├«n aceast─â prim─â etap─â. Mirajul absolutului, cu recuzita adiacent─â de gesturi totale, incluz├«nd tenta╚Ťia ╚Öi actul sinuciderii sau al crimei, nu are complexitatea ╚Öi credibilitatea ce vor fi dob├«ndite ├«n romanul A╚Ötept├«nd ceasul de apoi.

├Äntre aceste dou─â romane, ├«n care sf├«r╚Öitul vie╚Ťii este prezentat ├«n dimensiuni extreme, sinuciderea ╚Öi crima, se situeaz─â romanul Moartea cotidian─â, publicat prima dat─â ├«n anul 1946. Cum sugereaz─â titlul, gesturile totale s├«nt ├«nlocuite cu o urzeal─â complex─â, alc─âtuit─â treptat, fraz─â cu fraz─â, din gesturi m─ârunte, repetate, ├«ntr-o ingenioas─â unitate temporal─â, cu trei secven╚Ťe: o zi, o noapte, o alt─â zi; ├«ntr-un cadru temporal asem─ân─âtor ├«╚Öi va cl─âdi mai t├«rziu George B─âl─âi╚Ť─â cel mai bun roman al s─âu, Lumea ├«n dou─â zile. Ambi╚Ťiile se dizolv─â ╚Öi idealurile se degradeaz─â ├«n via╚Ťa cotidian─â a unei familii, ├«ntr-un ritm diabolic, pe m─âsur─â ce este abandonat─â perspectiva etic─â ╚Öi se ├«ntunec─â orizonturile existen╚Ťei. Justin Ionescu, profesor de literatura francez─â, ╚Öi-a pierdut treptat aspira╚Ťiile; voca╚Ťia pedagogic─â avut─â c├«ndva s-a transformat ├«ntr-o rutin─â care l-a ├«ndep─ârtat de elevii s─âi, iar comunicarea cu so╚Ťia sa, Ana, cu fiul s─âu, Sandu, ╚Öi cu fratele s─âu infirm, Hypolit, s-a estompat, r─âm├«n├«nd la nivelul unor simple ritualuri casnice. ÔÇ×Fiecare tr─âia singur. ├Äntr-o t─âcere paralel─â, sentimentul comunit─â╚Ťii ajung├«nd o iluzie. De mult nici unul nu mai putea s─â comunice cu cel─âlalt, afar─â doar de frazele stereotipe ale conven╚Ťiilor uzuale.ÔÇŁ Spectrul rat─ârii ├«l p├«nde╚Öte pe Sandu, supus tot mai mult atrac╚Ťiei alcoolului. Fost pre╚Öedinte de tribunal, Hypolit, victim─â a unui accident ├«n urma c─âruia i s-au amputat picioarele, nu are curajul s─â-╚Öi ├«nfrunte condi╚Ťia dramatic─â, l─âs├«ndu-se dominat de obsesii sexuale ╚Öi de tenta╚Ťii libidinoase. Numai Ana are demnitatea s─â poarte povara cehovian─â a celor trei neferici╚Ťi ÔÇô so╚Ť, fiu ╚Öi cumnat ÔÇô  ╚Öi s─â-╚Öi p─âstreze puterea de a iubi, f─âr─â a se r─ât─âci ├«n suferin╚Ť─â. Scris la nici 25 de ani, romanul Moartea cotidian─â consacra un prozator talentat, deja st─âp├«n pe mijloacele proprii de expresie artistic─â, ├«ntre care un atent sim╚Ť de observa╚Ťie, cu care autorul descoper─â, ca prin lentila unui microscop, detaliile relevante, reordon├«ndu-le ├«ntr-un desen al semnifica╚Ťiilor esen╚Ťiale.

A╚Ötept├«nd ceasul de apoi este romanul care ├«mpline╚Öte ╚Öi ├«ncheie, ├«n mod tragic, destinul de prozator al lui Dinu Pillat. Imaginea caricatural─â a mi╚Öc─ârii legionare, ├«nf─â╚Ťi╚Öat─â de G. C─âlinescu ├«n romanul Bietul Ioanide, cu oportunismul binecunoscut, care nu ├«i diminueaz─â ├«ns─â valoarea de mare scriitor, este ├«nlocuit─â de Dinu Pillat cu o viziune complex─â ╚Öi veridic─â a mi╚Öc─ârii Vestitorilor, alternativ─â fic╚Ťional─â a mi╚Öc─ârii legionare. ├Än viziunea lui Dinu Pillat, chipuri demonice, de factur─â dostoievskian─â, se profileaz─â pe fundalul unei utopii e╚Öuate ├«ntr-o distopie distrug─âtoare, cum se ├«nt├«mpl─â ori de c├«te ori politica ├«mbrac─â haina unei religii seculare. Elanul mistic orientat spre idoli fal╚Öi, voca╚Ťia misionar─â, disperarea ├«n fa╚Ťa realit─â╚Ťii care refuz─â s─â intre ├«n tiparele ingineriei sociale, complicitatea cu structurile Siguran╚Ťei, fascina╚Ťia absolutului abisal ├«n favoarea c─âruia este sacrificat miracolul vie╚Ťii, dispre╚Ťul pentru individ ╚Öi apologia masei s├«nt elemente care dau consisten╚Ť─â personajelor ÔÇô ├«n care pot fi recunoscute prototipuri din perioada interbelic─â ÔÇô ╚Öi amploare estetic─â tramei din ultimul roman al lui Dinu Pillat. Din acest roman se va de╚Öira firul folosit de structurile represive comuniste pentru a ╚Ťese p├«nza carceral─â ├«n care va fi prins autorul din prim─âvara lui 1959 p├«n─â ├«n 1964. Dinu Pillat a devenit astfel, el ├«nsu╚Öi, personajul unui roman ├«n care totalitarismul de st├«nga este imaginea ├«n oglind─â a totalitarismului de dreapta. Frontiera dintre fic╚Ťiune ╚Öi realitate s-a dizolvat ├«n spa╚Ťiul absurdului f─âr─â limite ÔÇô avertisment tulbur─âtor pentru cei care s-ar l─âsa sedu╚Öi de for╚Ťa malefic─â a utopiei e╚Öuate ├«n distopie.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.