Româna după Unire

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
„Cu bule“ jpeg

Unul dintre cele mai răspîndite mituri referitoare la limbaj este cel al degradării: în mai toate epocile există numeroşi vorbitori convinşi că în trecut lucrurile au stat mai bine, că limba corectă şi îngrijită de altădată e în pericol în vremea lor. Pentru a confrunta clişeele mai noi cu cele mai vechi, e interesant de văzut ce se spunea în epocă despre româna literară de după 1918. Un an de sărbătorire a Marii Uniri riscă să amplifice discursul festivist, omiţînd detaliile mai autentice ale perioadei.

Mai mulţi lingvişti importanţi din perioada interbelică au vorbit despre instabilitatea normelor vremii şi despre mulţimea abaterilor, punîndu-le, printre altele, şi pe seama unirii. Chiar dacă afirmaţiile lor apar azi ca destul de exagerate şi subiective, ele sînt un indicator semnificativ pentru modul în care erau percepute realităţile epocii. Într-un articol publicat în 1936 în Revista Fundaţiilor Regale, Sextil Puşcariu scria despre lipsa de ordine în normele limbii standard, comparînd-o cu dezorganizarea şi ineficienţa politică a perioadei: „Precum în politică şi raporturile noastre sociale, după unirea neamului, n-am ajuns încă să ne organizăm şi suportăm, fără să reacţionăm, toate relele ce izvorăsc dintr-o administraţie destrăbălată – tot astfel ne‑am deprins, în graiul nostru, atît de mult cu situaţiile nelămurite şi echivoce, încît nu există o trebuinţă reală de a le pune capăt“ („Rostiri şi forme şovăitoare“, republicat în Cercetări şi studii, 1974, p. 405). Oscilaţia între mai multe forme este explicată prin atitudinea permisivă şi indiferentă a vorbitorilor, dar şi prin lipsa unor instrumente normative cu autoritate: „A întrebuinţa o construcţie sintactică greşită sau a face greşeli de ortografie este, la alte popoare, cea mai patentă dovadă de incultură, sancţionată aspru, nu numai în şcoală, ci şi în oficii. La noi, dimpotrivă, nu numai că fiecare vorbeşte şi scrie după cum îl taie capul, dar chiar cel ce ar vrea să vorbească şi să scrie bine nu are un povăţuitor sigur după care să se poată orienta“ (ibidem).

Iorgu Iordan, în prefaţa sa la Gramatica limbii române (1937), prezintă o imagine asemănătoare, punînd şi mai clar instabilitatea pe seama schimbărilor sociale de după Unire. Pentru Iordan, variaţia nu este, totuşi, un haos, ci o transformare: „Limba noastră trece printr-o epocă de adînci prefaceri. Unirea românilor din ţinuturi cu condiţii de viaţă politică şi culturală aşa de diferite, numărul însemnat de minoritari care o vorbesc şi o scriu, dezvoltarea neobişnuită a activităţii literare în sensul larg al cuvîntului, contactul strîns cu atîtea civilizaţii străine (mai multe şi mai variate decît odinioară): iată o serie de factori care intervin în existenţa limbii româneşti, făcînd-o să sufere transformări mai profunde, poate, decît niciodată“ (p. IV). Şi mai categoric va fi Iordan în introducerea cărţii sale Limba română actua-lă. O gramatică a „greşelilor“ (1943, reeditată în 1947), unde relua ideea marilor transformări şi mai ales a legăturii lor cu Unirea: „trăsătura cea mai caracteristică a românei actuale este un mare zbucium, provocat tocmai de faptul că, de la Unire încoace, mînuitorii ei s-au dublat ca număr şi şi-au schimbat, în parte, configuraţia subt raportul etnic. O mulţime, impresionantă şi foarte pestriţă, de minoritari şi-au însuşit limba noastră, pe care o utilizează în vorbire şi în scris“ (p. 20). Alţi agenţi tipici ai încălcării normelor erau, pentru Iordan, tinerii publicişti şi anarhiştii din politică: „De asemenea sînt mai numeroşi, chiar proporţional vorbind, decît odinioară tinerii, de toate naţionalităţile şi de ambele sexe, care apar ca publicişti în diverse direcţii. Să nu uităm, în sfîrşit, frămîntările produse în spiritele contimporanilor noştri începînd cu Primul Război Mondial şi accentuate mereu după aceea, frămîntări care se manifestă pretutindeni, deci şi în limbă, printr-un dinamism lipsit de orice frînă. Toate acestea provoacă, în mod fatal, abateri de la uzul lingvistic consacrat, mai multe şi mai grave decît în epoci liniştite“ (ibidem). Chiar dacă lingvistul îşi propunea să evite prescriptivismul didactic şi să abordeze într-un mod cît mai neutru abaterile care se puteau transforma în viitor în norme, alegerea termenilor prin care descria situaţia – zbucium, frămîntări, lipsă de frînă, abateri grave – e marcată negativ. Tema „minoritarilor“ care ar contribui la modificarea limbii poate fi văzută ca o influenţă a climatului ideologic al vremii – chiar asupra celor care nu împărtăşeau ideile naţionalist-extremiste –, clasabilă în categoria stereotipurilor activate de reflecţia populară asupra limbii; oricum, nu va mai fi reluată ulterior de cultivatorii limbii.

Pentru cercetătorul de mai tîrziu, instabilităţile şi schimbările din perioada interbelică nu par atît de mari pe cît le considerau cei doi lingvişti; după cum nici nu există, în scris, semne ale vreunei influenţe masive a „minoritarilor“. Chiar dacă aparţin unor lingvişti, fragmentele de mai sus ilustrează evaluarea subiectivă a limbii, explicabilă prin sensibilitatea vorbitorilor faţă de schimbările de orice fel (percepute adesea ca mai mari decît sînt în realitate), dar şi prin sentimentul, atît de răspîndit în societatea românească din diverse epoci, al crizei şi al tranziţiei perpetue. De fapt, nu există o dreptate absolută: nici a contemporanilor care vedeau în epocă un paroxism al zbuciumului şi al nerespectării regulilor, nici a urmaşilor cărora epoca le poate apărea ca un moment de maturitate şi relativă stabilitate a limbii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.