„Rochii care flatează...“

Publicat în Dilema Veche nr. 693 din 1-7 iunie 2017
„Rochii care flatează   “ jpeg

Apare tot mai des în ultima vreme o formulare neobişnuită pentru limba română: verbul a flata, un mai vechi împrumut din franceză, este folosit cu sensul „a avantaja“: „Rochii elegante scurte care flatează orice siluetă“ (missgrey.ro); „designerii (…) au creat modele de costume de baie din două piese menite să flateze orice tip de forme“ (stil.acasa.ro); „Inelele de dimensiuni mici, cu siluete delicate, flatează cel mai bine mîinile micuţe şi fine“ (alistmagazine.ro); „Rochia mini îţi oferă senzualitate, eleganţă şi un stil care flatează“ (intrends.ro) etc.

Verbul a flata a intrat în română cu un sens destul de restrîns: în DEX este explicat prin sinonimul vechi a măguli, la rîndul său definit ca „a satisface amorul-propriu sau vanitatea cuiva prin vorbe sau fapte; a flata; a linguși“. Unele dintre sinonime sînt diferenţiate doar de conotaţiile lor: a linguşi este clar marcat negativ, în vreme ce a măguli şi a flata sînt neutre, primul – termen vechi şi popular – fiind pur şi simplu dublat de cel de-al doilea, un împrumut cult modern. Vechile dicţionare considerau a flata un „barbarism“ (Scriban, 1939) sau chiar decideau să nu îl înregistreze: cuvîntul e absent din Dicţionarul limbii române, Litera F (1934). Micul dicţionar academic consemnează o primă atestare foarte tîrzie a verbului, deşi el era deja folosit de personajele lui Caragiale, de pildă de muşteriul din schiţa C.F.R. (1899), lăudîndu-se cu vîrsta nevestei, tînăra Miţa: „Vezi? … și mai zici că-n poză te flatează… N-a-mplinit nici douășunu“. În presa ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea cuvîntul apărea deja destul de des: „Sîntem obicinuiţi a nu face ocoliri: acestea flatează, dar sunt departe de amiciţia verităţii“ (România liberă, 10 mai 1879); „crezînd poate că ne flatează…“ (Epoca, 21 aprilie 1887); „tot ce flatează instinctele sale“ (Lupta, 24 august 1889) etc.

În franceză, verbul flatter (de origine germanică) intră în diferite construcţii şi are multe sensuri: „a mîngîia uşor cu mîna“, „a produce o senzaţie agreabilă“, „a încuraja“, „a lăuda excesiv şi/sau în mod fals“, „a avantaja, a înfrumuseţa“ etc. (Trésor de la langue française informatisé). Şi în engleză, verbul flatter, un împrumut din vechea franceză, are printre sensurile sale atît „a lăuda pe cineva, adesea într-un mod nesincer, pentru a-l face să se simtă atractiv sau important“, cît şi „a face ca cineva să arate mai atractiv decît de obicei“ (sens pentru care citatele din Cambridge Dictionary – versiunea online – se referă la coafură şi la fustele scurte).

Noua utilizare din română se poate explica şi prin franceză, şi prin engleză; e totuşi de presupus că o influenţă mai mare a jucat-o aceasta din urmă. În ultimii douăzeci de ani, în vocabularul modei, influenţa engleză a înlocuit-o pe cea franceză cu o rapiditate uimitoare. Termenii intraţi în română începînd din secolul al XIX-lea au început să iasă din uz, fiind substituiţi de cei preluaţi din engleză, prin intermediul revistelor şi a emisiunilor – care sînt, desigur, de modă, dar mai ales de fashion. Foarte frecvent se modifică şi sensurile unor împrumuturi mai vechi (denumiri specifice ale pieselor de îmbrăcăminte, ale culorilor, ale cosmeticelor etc.), prin imitarea celor din engleză.

Judecînd doar comparativ, nu ar părea atît de absurd ca un verb să-şi lărgească sfera de semnificaţii şi de aplicaţie, preluînd prin intermediul altor limbi sensuri pe care nu le-a reţinut în momentul iniţial al împrumutului. Numai că în română multe neologisme au intrat cu sensuri restrînse, mai exacte, tocmai pentru a se deosebi de cuvintele vechi, devenite ambigue prin exces polisemantic. Specializarea care a făcut ca două franţuzisme ca a flata şi a avantaja să-şi împartă domeniul semantic şi să aibă reguli şi contexte proprii de folosire riscă acum să fie anulată, din neglijenţa traducerii grăbite. Lexicul nu este supus unor reguli fixe, dar nici nu merită să fie lăsat în seama unor modificări haotice, prin imitaţii care ignoră sensurile deja stabilizate. Deocamdată, rochiile care flatează par rodul unei personificări, riscînd să evoce stilul fabulelor. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.