Redistribuirea mizeriei

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Salutări de la Basel jpeg

Italia, Malta, Grecia şi Franţa, dar şi alte state europene primesc sute de cereri de azil – mult mai multe decît ar putea acorda. Războiul civil din Siria, dezintegrarea Libiei, sărăcia şi luptele din alte state africane determină un exod masiv spre Europa. Cel mai adesea, oamenii vin înghesuiţi în ambarcaţiuni improvizate. Aceste bărci sînt interceptate frecvent de patrule ale statelor europene şi imigranţii sînt preluaţi în centre de primire sau, eventual, reconduşi în ţările de origine. Uneori se întîmplă ca aceste bărci supraaglomerate să se scufunde, provocînd sute de victime. De la începutul anului, peste 1800 de emigranţi au murit înecaţi încercînd să traverseze Mediterana în nave improvizate. Luna trecută, un vapor care transporta cîteva sute de oameni s-a scufundat în Mediterană, în largul coastelor libiene. Vaporul avea drept destinaţie Malta. Accidentul a provocat 800 de victime. În ultima vreme, numai în sudul Franţei au fost interceptaţi peste o mie de imigranţi pe săptămînă şi centrele de primire sînt arhipline. O adevărată criză a imigraţiei. Fără o intervenţie hotărîtă, catastrofa umanitară nu va putea fi evitată. Dar ce ar fi de făcut?

Europa a devenit victima propriului succes. E mai atractivă decît îşi permite, e mai tentantă decît şi-ar dori. Ideea adoptării unor cote de (re)distribuire a imigranţilor proveniţi din Africa şi din Orientul Mijlociu e bună, dar e bună doar pe hîrtie. Principiul de la care porneşte propunerea Comisiei Europene e solidaritatea: nu doar Grecia, Italia, Malta (principalele „ţinte“ ale imigranţilor) ar trebui să gestioneze circulaţia acestor oameni, iar responsabilitatea pentru acordarea de azil nu ar trebui să cadă exclusiv în sarcina unor state precum precum Franţa, Germania şi Italia. Problema imigranţilor nevoiaşi din Africa e o chestiune europeană. Ceea ce propune Bruxelles-ul e o împărţire echitabilă a acestor imigranţi între statele europene. Ce înseamnă echitabil e miza discuţiilor iscate acum între state. Dar asta e, de fapt, o miză falsă.

Pentru că oricare ar fi modul de redistribuire propus (deocamdată există cel puţin două „scheme“ în discuţie, nici una nu întruneşte consensul), va fi foarte complicat să se găsească proceduri unitare. Ceea ce lipseşte, de fapt, nu e un tratament corect al cererilor de azil – pentru asta s-ar găsi, la o adică, soluţii. Ci o ofertă de integrare a acestor oameni. Ţări bogate precum Franţa, Germania şi Italia au probleme serioase cu imigranţii deja de multă vreme – absenţa unor politici publice coerente în acest domeniu se reflectă în discursul public şi în campaniile electorale, unde, tot mai adesea, apar mesaje xenofobe.

Există, pe de altă parte, state care nu au avut pînă acum de-a face cu valuri de imigranţi. Ca să nu mai vorbim de state precum România sau Bulgaria, care nu sînt în stare să ofere condiţii de viaţă „europene“ sau „occidentale“ nici măcar pentru propriii cetăţeni. Cum ar putea oferi azil pentru imigranţii săraci din Libia? România nu a fost niciodată suficient de atractivă, nici geografic bine plasată pentru a primi valuri de imigranţi. Nu este nici pregătită să acorde asistenţă unui număr semnificativ de cereri de azil. Nu e vorba doar de fonduri, ci de o întreagă infrastructură: instituţii de îngrijire, legislaţie, programe sociale, de educaţie etc. Doar banii nu pot rezolva acest deficit. Şi nu într-un termen previzibil. Dacă alternativa la ororile de acolo e un ghetou mizerabil de aici, atunci politicile de redistribuire a imigranţilor sînt, de fapt, doar o formă de sărăcie competitivă.

Pînă una-alta, ţările europene au lansat o ofensivă împotriva reţelelor de traficanţi, de transportatori care operează în Mediterană. Într-o primă etapă e vorba de operaţiuni de „strîngere de informaţii“ cu privire la ambarcaţiuni şi la oamenii implicaţi în reţelele de transport, urmînd ca misiunile militare să înceapă la jumătatea lunii iunie (fiind dirijate de la Roma). O asemenea operaţiune nu rezolvă însă problema oamenilor care fug din calea sărăciei şi a războiului. E nevoie de bani, de mult mai mulţi bani pentru a-i ajuta să supravieţuiască. Şi de un angajament european în Africa.

O mare invenție – contractul social jpeg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Make Europe Great Again
O reacție a existat la Beijing, care a impus tarife retaliatorii unor produse americane.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Să ne facem ruși!
Dacă nu credeţi, căutaţi, pe YouTube, filmuleţul în care Vladimir Putin cîntă, la un concert de binefacere, melodia „Blueberry Hills“.
Frica lui Putin jpeg
Teatrul şi politica
Cît despre sintagma „scena politică”, aceasta a devenit atît de banală şi de tocită de utilizarea continuă, încît nici nu o mai luăm în seamă.
AFumurescu prel jpg
Modelul vulturului-furnică
N-aveți încă pe ceas aplicația cu Eminescu?
m simina jpg
Darul din istorie
Dacă darurile nu sînt acceptate sau gestul nu devine reciproc la un momentdat, relația în cauză poate avea de suferit.
Iconofobie jpeg
O îndeletnicire plină de surprize
De ce oferă jocul „plăcere”, suplinind, s-ar zice, în plan imaginar, o realitate mai curînd frustrantă?
„Cu bule“ jpeg
Piua
Un cuvînt care denumește, în sensul său concret, un recipient greu, folosit pentru zdrobire, ajunge astfel să exprime eliberarea din constrîngerile jocului.
HCorches prel jpg
Primiți cu educația preșcolară?
Durerea pe care însă o resimte sistemul este că familia percepe grădinița în cu totul alți termeni.
radu naum PNG
Iar pleacă nemții acasă?
Există, legat de nemţi, cîteva idei fixe rezistente la orice bacterii ale raţiunii şi evidenţei. Una e că fac cele mai bune şi mai fiabile maşini.
p 7 Taipei, Taiwan WC jpg
Război pentru Taiwan?
SUA ar trebui să descurajeze în continuare independența formală a Taiwanului
Comunismul se aplică din nou jpeg
Frustrări individuale și naționale
Necazul e că nu întotdeauna frustratul aflat în drum spre vîrful puterii e recunoscut de populație.
640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.