Realitatea „în ghicitură”

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
AFumurescu prel jpg

…încep așadar pe ocolite, cu o mărturisire: săptămîna trecută, la un documentar făcut de Deutsche Welle despre delfinii prinși din greșeală în plasele pescarilor, am văzut pe-o plajă un delfin mort. Am ghicit că era un delfin și am ghicit că era mort. Am ghicit pentru că era blurat, cum se zice acum. Asta cu bluratul, recunosc, m-a șocat mai tare decît sărmanul delfin mort. Cînd eram și gazetar, nu dădeam niciodată numele celor care, fără de vreo vină, se aflaseră în situații penibile, umilitoare sau care le puteau afecta în orice fel imaginea publică. Dreptul la protejarea identității devine cu atît mai important cînd vine vorba despre copii. Am înțeles că-n multe cazuri chipurile victimelor de orice fel trebuie „acoperite” într-o formă sau alta pentru a le respecta dreptul la anonimitate. E un gest firesc, aproape reflex. 

Spune-se că atît un Socrate, cît și un Cezar și-au acoperit fața înainte de-a muri „în public”. Avem poze de la spînzurarea conspiratorilor la asasinarea lui Lincoln. Știm că Mary Surratt, singura femeie executată, a fost ferită cu o umbrelă de soarele prea arzător pînă la spînzurătoare și tuturor li s-a pus, după obicei, un sac pe cap, înaintea momentului final. Alte vremuri, altă atitudine față de moarte. Alt respect. Nu toată lumea are această „oportunitate”.  „Iluminată” fiind, Revoluția Franceză nu avea sfieli din astea, de modă veche, cum încă mai aveau americanii. Capetele ghilotinaților – dar numai ale celor importanți, că nu era timp pentru toți – erau arătate mulțimii încîntate, înainte de-a fi aruncate în coș. Așa știm, bunăoară, că un cap fără trup are conștiință încă măcar 30 de secunde. A demonstrat-o „experimentul Lavoisier”, faimosul chimist care, știind ce-l așteaptă, a rugat un prieten să numere de cîte ori mai clipește cînd e arătat mulțimii.  Mai spre zilele noastre, filmul cu execuția Mareșalului Antonescu se poate vedea și acum pe YouTube, iar execuția soților Ceaușescu sau a lui Saddam Hussein, cu prim-planuri cu tot, le-am văzut, unii dintre noi, doar cîteva ore mai tîrziu. Nimic blurat, totul „pe față”.

Nu vă grăbiți să aruncați piatra! Vă mai amintiți, nădăjduiesc din tot sufletul, tulburătoarea scenă, difuzată acum cîteva luni, a soldatului ucrainean executat de ruși. Fața soldatului cu pricina a făcut înconjurul mass-media. În clar. Imaginea a fost, însă, blurată pe ici, pe colo, și anume prin punctele considerate esențiale: a fost blurată țigara pe care pînă și rușii i-au îngăduit-o înainte de a-l ciurui în groapa săpată cu mîna lui și înainte ca el să strige „Slavă Ucrainei!”. Țigara! Nu fumul, nu omul, nu execuția, ci țigara! Nu mă-nțelegeți greșit: omul cu pricina a fost un erou care, în fața morții, s-a comportat exemplar. Într-un fel, ar fi fost o jignire a memoriei lui dacă i s-ar fi „anonimizat” chipul. Avem nevoie de asemenea exemple. Dar țigara? Dar delfinul? Ce urmează? Blurăm peștii prinși la pescuit? Crapii? Păstrăvii? Că de animalele mici nici nu mai îndrăznesc să pomenesc. Unde ne oprim?

Spune-mi ce blurezi ca să-ți spun ce fel de societate ești. Ce alegi să respecți și ce nu. Și pînă unde. Pentru că excese există de ambele părți. Pentru că tot am pomenit de americani, n-am înțeles nici pînă în ziua de astăzi obligația legală de-a ține, în public, alcoolul în pungă. Care e logica? Se spune că asta i-ar proteja pe copii, evitînd să le dai exemple negative. Serios? A văzut vreun copil pe altcineva bînd apă minerală sau Coca-Cola dintr-o pungă de hîrtie? Legea miroase a ipocrizie. Există o diferența între a-i ține lui Mary Surratt umbreluța de soare pe drumul spre spînzurătoare și a dezinfecta, pînă-n ziua de astăzi, mîna celor care urmează să primească injecția letală. După cum, sarcastic, comenta G.K. Chesterton: „Oricît am putea discuta despre nevoia torturării copiilor inocenți – și există, fără doar și poate, argumente de ambele părți –, putem cu toții cădea de acord c-ar trebui făcut cu instrumente sterile”.

Să lăsăm, însă, sarcasmele la o parte. Ce presupune blurarea? O încețoșare, o încercare stîngace de-a pretinde că-ncerci a-ți feri fie subiecții, fie publicul de ceva ce, într-un fel sau altul, i-ar putea răni. Ceva ce-ar face mai mult rău decît bine. În realitate, nu vrei să-i protejezi cu adevărat, altminteri n-ai mai arăta nimic. Haideți să nu ne mai prefacem! Haideți să nu ne mai blurăm singuri. Vrei mai degrabă să le stîrnești, să le ațîți curiozitatea, interesul. Vrei să pui paie pe focul atenției. Și noi, publicul, vrem asta. Vrem să fim tachinați cu blurări. Știm ce e în punga de hîrtie văzută pe stradă. Știm ce e cu delfinul de pe plajă. Știm ce face omul care duce mîna la gură și suflă fum neblurat. Că nu-i ies aburi din gură. Nu știm ce fel de bere sau whiskey ține omul în pungă, nu știm „cine” e delfinul și nu știm ce marcă fumează omul înainte de a fi executat. Sîntem feriți de detaliile astea, chipurile (sic!), stînjenitoare. Dar știm despre ce e vorba. Să nu ne furăm singuri căciula, ba să ne mai simțim și bine c-am avea naturelul simțitor.

În ziua de astăzi, o bună parte din realitate ni se prezintă blurată. În ghicitură, cum zice Apostolul Pavel în 1 Corinteni 13. C-o diferență uriașă. Una literalmente ca de la cer la pămînt. Pentru că Sfîntul Pavel se uita în sus cînd spunea că „acum vedem în ghicitură, iar atunci, față către față”. Noi, acum, ne uităm în jos pentru a vedea în ghicitură ceea ce altminteri îți sare în ochi și-ncepem să uităm, treptat, ce mai înseamnă vederea „față către față”. „Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin”, zice Apostolul. Noi, acum, cunoaștem realitatea mundană pe deplin, dar pretindem s-o vedem doar în parte. Fără măcar a ne da seama, începem acum să-l uităm pe „atunci”

Hamlet se vaită că timpul și-a ieșit din țîțîni, că „the time is out of joint”. Alte timpuri. Acum și-a ieșit din țîțîni (și) realitatea. Ea ne este prezentată „în ghicitură”, pentru că transcendența nu ne mai spune nimic. Blurăm țigara, dar filmăm moartea fără filtre, de parcă moartea n-ar mai avea nimic de ascuns. Doar țigara. Doar josul. De parcă „josul” ar trebui ghicit. De parcă piatra ar trebui învățată legea gravitației pentru a ști că trebuie să cadă. 

Să nu deznădăjduim, însă. Știu că numărul 13 e considerat unul cu ghinion, dar să nu uităm că citatele de mai sus se încheie cu 13:13: „Şi acum rămîn acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea”.

Dragostea nu poate fi blurată.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Europa care ne aplauda pentru galeria de la Euro 2024 este șocată de SOS. „Circul Dianei Șoșoacă ne face de rușine”
Circul făcut de Diana Șoșoacă la dezbaterile privind alegerea președintelui Comisiei Europene i-a șocat pe europarlamentarii străini, chiar și pe naziștii germani (AfD), susține liberalul Rareș Bogdan. După ce a fost felicitat pentru românii de la Euro 2024, i se cer explicații pentru Șoșoacă.
image
ÎPS Teodosie cheamă ploaia, în această seară, pe câmpurile din Constanța. În jumătate de județ a fost deja potop
ÎPS Teodosie, ține o nouă slujbă specială împotriva secetei. Arhipiscopul Tomisului va citi rugăciuni pentru venirea ploii în timpul Sfintei Liturghii, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.
image
Rusia desfășoară obuziere de pe vremea lui Stalin pe frontul din Ucraina. Moscova rămâne și fără stocurile din epoca sovietică
Rusia a desfășurat sute de obuziere vechi de 70 de ani pe linia frontului ucrainean, potrivit analiștilor, deoarece atât Kievul, cât și Moscova pierd cantități semnificative de echipamente pe câmpul de luptă după mai bine de doi ani de război.

HIstoria.ro

image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.