Răzgîndirea răzgîndirii

Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
Răzgîndirea răzgîndirii jpeg

Lua╚Ťi urm─âtorul scenariu imaginar. Pe la sf├«r╚Öitul lui august, domnului ministru al Educa╚Ťiei de atunci i s-a n─âz─ârit s─â impun─â o nou─â structur─â a subiectelor pentru examenele na╚Ťionale. A convocat vreo c├«╚Ťiva oameni din minister, vreo c├«╚Ťiva consilieri din Centrul Na╚Ťional pentru Examinare ╚Öi Evaluare (CNEE), vreo doi-trei inspectori ╚Öcolari din Bucure╚Öti ╚Öi, ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â, le-a comunicat scurt c─â ├«n noul an ╚Öcolar subiectele trebuie s─â fie constituite din teste gril─â ├«n pondere de cel pu╚Ťin 40%. Cei g─âsi╚Ťi atunci pentru a intra ├«n ╚Öedin╚Ť─â (mul╚Ťi erau ├«n concediu) nu au prea cr├«cnit, ├«ntreba╚Ťi fiind dac─â se poate asta. Majoritatea au plecat capul, sigur, ╚ÖefuÔÇÖ, se poate, cum s─â nu? S─â dezvolt─âm scenariul. Dup─â vreo dou─â zile, timp ├«n care s-au str─âduit s─â conceap─â un material c├«t mai consistent, unii dintre consilierii CNEE au ├«naintat un raport prin care explicau faptul c─â, cel pu╚Ťin la limba ╚Öi literatura rom├ón─â, ├«ncercarea e nefericit─â. C─â, pe o analiz─â SWOT, la capitolul oportunit─â╚Ťi tragi liniu╚Ť─â, iar la puncte slabe ╚Öi la amenin╚Ť─âri se ├«ntind c├«teva pagini de argumente. C─â itemii obiectivi, cei care se utilizeaz─â pentru conceperea testelor gril─â, s├«nt cei mai slabi cuantificatori ai competen╚Ťelor, ├«n vreme ce viziunea curricular─â actual─â vizeaz─â tocmai formarea de competen╚Ťe. C─â latura formativ─â a ├«nv─â╚Ť─ârii, explicit men╚Ťionat─â ├«n programa ╚Öcolar─â, se anuleaz─â prin evaluarea cu teste gril─â. C─â, de asemenea, caracterul func┼úional, practic, aplicativ al pred─ârii-├«nv─â┼ú─ârii nu este compatibil cu itemii obiectivi. C─â nici evalu─ârile interna┼úionale nu merg pe teste gril─â, ci pe evaluarea de competen┼úe prin problematiz─âri. C─â, oricum, o nou─â structur─â ar trebui pilotat─â cel pu╚Ťin cu un an ├«nainte, prin simul─âri, pentru a se putea cuantifica impactul, pentru a se negocia reac╚Ťiile, pentru a se face necesarele reglaje fine. Apoi, c─â e lipsit de etic─â s─â schimbi o structur─â de subiect ├«n timpul jocului, pentru elevi care au dat simul─âri pe alt─â structur─â, care vor afla doar ├«n cursul anului ╚Öcolar c─â aceasta se schimb─â. Continu─âm scenariul imaginar: documentul justificativ nu a avut nici un ecou asupra deciden╚Ťilor, care au trasat sarcina de serviciu: propune╚Ťi o alt─â structur─â a subiectelor, cu teste gril─â, care va fi f─âcut─â public─â sub forma modelelor de subiecte, la 1 noiembrie.

De-aici ├«ncolo nu mai e doar scenariu, ci realitate. La consf─âtuirile na╚Ťionale ale inspectorilor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â s-a anun╚Ťat c─â va avea loc aceast─â modificare. Nici un inspector din ╚Ťar─â nu a reac╚Ťionat. Nu m─â mir, am participat ani de zile la astfel de ╚Öedin╚Ťe ╚Öi eram cel mult vreo patru-cinci din toat─â ╚Ťara care ├«ndr─âzneam s─â ie╚Öim din r├«nd ╚Öi s─â ne spunem p─ârerea, amend├«nd politici educa╚Ťionale pe care le g─âseam nepotrivite. Majoritatea celorlal╚Ťi colegi preferau atitudinea melcului retras ├«n g─âoace sau, mai r─âu, una obedient─â, de lingu╚Öeal─â. Inspectorii s-au ├«ntors apoi ├«n jude╚Ťele lor ╚Öi, la consf─âtuirile jude╚Ťene, au anun╚Ťat aceast─â modificare. ├Än acest stadiu, unii profesori au luat cuv├«ntul, ╚Öi-au manifestat dezacordul, au formulat argumente. Dar nu prea era mare lucru de f─âcut: voci care s-au exprimat ├«n c├«teva s─âli, f─âr─â o coagulare de grup care s─â duc─â la redactarea unui document. ├Än plus, nimeni nu v─âzuse ├«nc─â modelul de subiect, totul avea caracterul unui zvon oficial. Mult─â lume nici nu credea, de fapt, c─â a╚Öa ceva se va ╚Öi ├«nt├«mpla.

Revin la firul narativ al scenariului imaginar. ├Än acest timp, grupurile de lucru ale CNEE s-au apucat de elaborat modele de subiecte de tip gril─â. O aveau ca sarcin─â de serviciu ╚Öi oamenii aceia nu s├«nt deciden╚Ťi, ci au func╚Ťii executive. Tot ce mai puteau face, dup─â ce ├«╚Öi exprimaser─â deja dezacordul, era s─â ├«ncerce conceperea unei structuri c├«t mai echilibrate. La apari╚Ťia modelului, ├«n c├«teva ore, presa a izbucnit ÔÇô c─âci nu era la curent cu aceast─â inten╚Ťie, s-a iscat un ├«ntreg scandal, subiectele au fost retrase ╚Öi, dup─â dou─â zile, actualul ministru al Educa╚Ťiei, altul dec├«t cel din var─â, a anun╚Ťat c─â, pentru anul ╚Öcolar ├«n curs cel pu╚Ťin, r─âm├«ne vechea structur─â de subiect. Ca la noi, la nimeni!

Dar s─â mai glos─âm pu╚Ťin, c─âci mai avem spa╚Ťiu, pe marginea problemei. De ce s-a dorit test gril─â? Pentru c─â, a declarat ministrul propun─âtor, a v─âzut el c─â testele gril─â de la examenele de reziden╚Ťiat, respectiv de magistratur─â, s├«nt de tip gril─â ╚Öi asigur─â obiectivitatea evalu─ârii. Bine, a╚Öa e, dar chiar nu putem s─â ├«n╚Ťelegem c─â unele discipline, am─âr├«tele astea umaniste, nu pot func╚Ťiona dup─â acelea╚Öi principii ca ╚Ötiin╚Ťele exacte? C─â tocmai asta fac disciplinele umaniste, formeaz─â ├«n spiritul diversit─â╚Ťii, al ie╚Öirii din gril─â, al capacit─â╚Ťii de a g├«ndi critic ╚Öi de a opina? C─â asta nu exclude obiectivitatea evalu─ârii, iar problema diferen╚Ťelor la notare nu e generat─â de b─ânuita subiectivitate a subiectului, ci de al╚Ťi factori: corpul de evaluatori neformat unitar, la nivel na╚Ťional? ╚śi, la urma urmei, de ce ar trebui ca toate disciplinele s─â aib─â acela╚Öi tip de structur─â a subiectului?

Min╚Ťile acestea care nu pot nicicum s─â acceseze nivelul cunoa╚Öterii umaniste s├«nt du╚Ö-ma-nul cel mai periculos al umanului, p├«n─â la urm─â. Ar vrea s─â robotizeze totul, s─â ├«nchid─â ├«n grile, s─â uniformizeze, s─â ╚Öablonizeze. ├Ämi doresc, pentru Ministerul Educa╚Ťiei, un ministru cu mandat de m─âcar patru ani, venit din domeniul ╚Ötiin╚Ťelor umaniste sau cu o bogat─â cultur─â umanist─â, ├«n care ╚Öi-a articulat forma╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â (am avut vreo doi trei de-a lungul ultimilor 30 de ani ╚Öi au fost singurii care au generat cu adev─ârat plusvaloare ├«n sistem). Atunci am putea spera s─â existe o viziune integratoare, sistemic─â, ├«n care diversitatea s─â primeze ca factor decisiv al coeren╚Ťei ├«ntregului. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.