Răbdări prăjite, gheaţă friptă, mierte fierte...

Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
„Cu bule“ jpeg

Sînt destul de numeroase şi ingenioase expresiile populare care descriu, prin intermediul unor feluri de mîncare fanteziste, lipsa hranei sau a unor preparate mai pretenţioase. Jocul lexical fundamental e simplu, dar poate produce rezultate expresive: entităţi dintre cele mai nepotrivite primesc atributul prăjit, fript sau fiert, transformîndu se în preparate culinare imposibile. Formula cea mai cunoscută este, desigur, răbdări prăjite: asemănătoare (prin asocierea dintre un aparent reper concret şi abstracţia care îl neagă) cu expresia glumeaţă de amînare la nesfîrşit a unei soluţii – la Sfîntu’ Aşteaptă. Răbdările prăjite sînt înregistrate de Anton Pann, în Povestea vorbei („înghite la răbdări prăjite“), şi au foarte multe atestări ulterioare, în revistele umoristice – „trăia cu toţi ai săi din răbdări prăjite cu răntaş“ (Calicul, 1888, nr. 12); „mămăligă însoţită cel mult de răbdări prăjite“ (Furnica, 1906, nr. 108) –, fiind explicată în dicţionarele curente. Formula glumeaţă e dezvoltată într-o poveste a lui Ion Pop Reteganul prin asocierea cu un alt fel de mîncare imposibil: „trăia tot cu noduri fripte, învăluite cu răbdări prăjite“. Dacă în genere a înghiţi cu noduri e o descriere metaforică destul de exactă a stării de supărare sau anxietate, a suportării cu greu a unui necaz sau a dificultăţii de a mînca, a înghiţi noduri pare să se refere, regional (conform lui Zanne, în Proverbele românilor) şi la lipsa mîncării.

Preparatele fanteziste sînt evocate fie pentru a descrie lipsa mîncării (de obicei legată de sărăcie) – „a mînca coaste fripte“ (Zanne, III) –, fie pentru a ironiza pretenţiile (culinare) exagerate: „a cere stele fripte şi smochine rupte din pomii Rusalimului“ (Zanne, I şi VI, reproducînd din Jipescu, Opincarul).

O expresie muntenească mai puţin cunoscută a fost readusă în atenţia cititorilor, în ultimii ani, de Mircea Cărtărescu, în proza şi în eseurile sale; felul de mîncare imaginar propus de mamă copilului e mierte fierte, dezvoltat prin asocierea unui alt preparat improbabil în spaţiul tradiţional: „Păi ce Dumnezeu să-i mai dau, mierte fierte, scoici prăjite? N-am pomenit aşa copil mofturos“ (Solenoid); formula este descrisă pe larg şi în textul „Mierte fierte, scoici prăjite, reluat în volumul Peisaj după isterie. Expresia mierte fierte, în care primul cuvînt este inventat sau deformat pentru a rima şi a semăna cît mai mult cu adjectivul care îi urmează, este înregistrată în dicţionarul academic (DLR), cu o primă atestare la Delavrancea, în Palatul de cleştar: „au dorit mierte-fierte, cerul cu stelele, raiul cu miresmele“. Se găseşte şi în glosarul de cuvinte şi expresii din Vîlcea al lui G.F. Ciauşanu (din perioada interbelică): „o să-ţi dau mierte-fierte – cine ştie ce mîncări alese“, ca şi în glosarul regional al judeţului Argeş, publicat de D. Udrescu în 1967 („m-alesei cu mierte-fierte şi un sac de calcavuri“).

Adjectivul fript apare şi într-o formulă oximoronică glumeaţă: despre cineva slab şi palid se putea spune „parcă mănîncă gheaţă friptă“, iar versurile dorinţei imposibile, din seria asocierilor absurde, sînt „Frunză verde ceapă coaptă, / Şi aş mînca zăpadă friptă“ (Zanne, III).

Un alt mod de a desemna mîncarea absentă e inovaţia lexicală. Cuvinte probabil inventate, fără sens prestabilit, iau locul felurilor de mîncare tradiţionale. Tot în Zanne, Proverbele românilor, III, este înregistrată expresia „avem blejde şi coşcove“, cu explicaţia: „mîncări închipuite. Prin urmare, nu avem nimic de mîncare“. Udrescu a cules varianta caşcove, pe care o echivalează cu caracaşicuri şi cu miertele fierte, în seria rafinamentelor culinare ironizate de gospodina munteancă: „Lasă, puiul mamii, ţie ţi-oi da caracaşicuri şi alte mierte-fierte, că fasulica nu i de tine“.

Lipsa hranei poate fi descrisă într-un mod şi mai complicat, într-o formulă sintactică în care acţionează, cu efect umoristic, ipoteticul şi negaţia: „De am avea brînză, după cum n-avem pîine, bună apă de păpară“ (Iordache Golescu, în Zanne, III). În Povestea vorbei a lui Anton Pann sînt pomenite şi meniuri mai realiste, puse însă tot sub semnul sărăciei şi ironizate pentru simplitatea lor extremă – „Pîine cu sare e gata mîncare“ – sau pentru aparenta elaborare: „Dintr-o ridiche patru feluri de mîncare se face: rasă şi nerasă, cute şi felii“. De altfel, între proverbele adunate de Anton Pann găsim şi o consolare pentru reducerea la minimum a gastronomiei: „Pîntecele omului n-are fereastră ca să i să vază ce a mîncat“. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.