Pus în salce

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Cu bule“ jpeg

În Amintirile din Junimea ale lui Iacob Negruzzi (1921; reeditate în 2011 de Ioana Pârvulescu) apare la un moment dat o expresie interesantă, între timp ieşită cu totul din uz: a se pune în salce. Negruzzi o foloseşte pentru a descrie tratamentele la care s-au supus contemporanii săi Xenopol şi Creangă, tratamente cărora memorialistul nu le acordă deloc încredere, atribuindu-le chiar efecte negative şi agravări ale bolii: „În desperare de a se mai îndrepta cu doctorii, Xenopol se puse în salce la o babă unde stătu şase săptămîni într-o căldură constantă de aproape treizeci de grade – ceea ce-i pricinui un fel de transport la creieri. El se ridică de pe această boală, dar cu desăvîrşire schimbat“ (p. 169); „Şi Creangă, ca şi Xenopol, s-a pus în salce la o babă din mahalaua Păcurari şi cînd a ieşit de-acolo după şase săptămîni n-a mai putut redobîndi sănătatea“ (p. 182). Cuvîntul salce apare în glosarul ediţiei citate, cu explicaţia exactă: „plantă erbacee ale cărei rădăcini se utilizează în medicina populară“. Termenul este înregistrat şi în DEX, unde se indică şi denumirea ştiinţifică a plantei – Smilax medica; în alte dicţionare apare şi sinonimul sarsaparila (sau sarsaparilă), corespunzător speciei Smilax sarsaparilla.

Forma salce poate produce confuzii, pentru că este omonimă cu o variantă veche şi populară a numelui botanic salcie, moştenit din latină (salix). În română, planta din genul Smilax s-a numit mai întîi sarţe sau sarce; prima formă este atestată într-o listă de nume de plante din secolul al XVIII-lea, din Transilvania, conţinînd alături de termenii româneşti şi echivalentele lor în latină şi maghiară. Denumirea românească (sarţe) e foarte apropiată de cea maghiară (szártsa), din care probabil provine; etimonul mai îndepărtat e desigur denumirea sub care planta şi preparatele sale medicinale circulau în Europa – Sarsaparilla. Varianta sarce este înregistrată în diferite dicţionare din secolul al XIX lea, începînd cu Lexiconul de la Buda (1825). Foarte probabil, sarce s-a confundat cu salce (cuvînt cu pronunţie foarte asemănătoare) şi s-a răspîndit în această variantă; uneori denumirea apare chiar în forma salcie, de pildă într-o enumerare de produse de spiţerie din Moş Nichifor Coţcariul: „alifie de obraz, salcie, fumuri şi alte otrăvuri“.

Planta, cu numeroase specii, originare din Mexic şi America de Sud, a fost destul de mult folosită în secolul al XIX-lea pentru că din rădăcina sa se preparau medicamente şi băuturi. Se găsea şi în băcăniile şi spiţeriile din ţările române – şi o utilizau, cum se vede din citatele de mai sus, babele doftoroaie. Un al treilea caz de tratament recomandat (prea tîrziu) e amintit într-o scrisoare a Henriettei Eminescu, din 1887: „Mi-a scris Domnu Pompiliu să vin cu Mihai la Iaşi să-l pui în salce. Doctorii au rîs, zicînd că asta i-ar fi ajutat cu mulţi ani înapoi, dar e prea tîrziu. (…) Oare n-a ştiut toţi pretinşii săi amici, de nu li-au venit în minte să-l puie în salce?“

Salcea e menţionată de vechile descrieri botanice; Z.C. Panţu (Plantele cunoscute de poporul român, 1906) îi descrie utilizările: „rădăcina acestor plante exotice, Radix Sarsaparillae, cunoscută de poporul nostru sub numirea de salce, este inodoră, cu un gust fad, la urmă puţin amară şi acră, întrebuinţată în medicină ca sudorifică şi depurativă. Salcea este întrebuinţată de popor pentru a vindeca diferite boale lumeşti, sîngele stricat, reumatismul etc.“ (p. 251). Alte informaţii sînt aduse de cercetările asupra medicinei tradiţionale: de Anastasie Fătu, în Manual de medicină practică populară (1871) şi de N. Leon, în Istoria naturală medicală a poporului român (1903, în Analele Academiei Române – Memoriile secţiunii ştiinţifice). Ultimul studiu oferă numeroase detalii despre un tip de medicină total dispărută: „După modul cum se prepară de către babe şi dieta care se ţine, se deosebeşte salce mare sau salce păzită şi salce mică sau umblătoare“; „Salcea aceasta (…) se dă de către babe celor cu boale lumeşti, reumatism, sînge stricat şi orice alte bube“.

Leacul pare să fi fost foarte popular în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din moment ce pentru aplicarea tratamentului (în condiţiile descrise mai sus) se fixase expresia a pune în salce. Medicina modernă a făcut ca denumiri şi expresii cîndva frecvente să intre în cea mai deplină uitare. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.