Pus în salce

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Cu bule“ jpeg

În Amintirile din Junimea ale lui Iacob Negruzzi (1921; reeditate în 2011 de Ioana Pârvulescu) apare la un moment dat o expresie interesantă, între timp ieşită cu totul din uz: a se pune în salce. Negruzzi o foloseşte pentru a descrie tratamentele la care s-au supus contemporanii săi Xenopol şi Creangă, tratamente cărora memorialistul nu le acordă deloc încredere, atribuindu-le chiar efecte negative şi agravări ale bolii: „În desperare de a se mai îndrepta cu doctorii, Xenopol se puse în salce la o babă unde stătu şase săptămîni într-o căldură constantă de aproape treizeci de grade – ceea ce-i pricinui un fel de transport la creieri. El se ridică de pe această boală, dar cu desăvîrşire schimbat“ (p. 169); „Şi Creangă, ca şi Xenopol, s-a pus în salce la o babă din mahalaua Păcurari şi cînd a ieşit de-acolo după şase săptămîni n-a mai putut redobîndi sănătatea“ (p. 182). Cuvîntul salce apare în glosarul ediţiei citate, cu explicaţia exactă: „plantă erbacee ale cărei rădăcini se utilizează în medicina populară“. Termenul este înregistrat şi în DEX, unde se indică şi denumirea ştiinţifică a plantei – Smilax medica; în alte dicţionare apare şi sinonimul sarsaparila (sau sarsaparilă), corespunzător speciei Smilax sarsaparilla.

Forma salce poate produce confuzii, pentru că este omonimă cu o variantă veche şi populară a numelui botanic salcie, moştenit din latină (salix). În română, planta din genul Smilax s-a numit mai întîi sarţe sau sarce; prima formă este atestată într-o listă de nume de plante din secolul al XVIII-lea, din Transilvania, conţinînd alături de termenii româneşti şi echivalentele lor în latină şi maghiară. Denumirea românească (sarţe) e foarte apropiată de cea maghiară (szártsa), din care probabil provine; etimonul mai îndepărtat e desigur denumirea sub care planta şi preparatele sale medicinale circulau în Europa – Sarsaparilla. Varianta sarce este înregistrată în diferite dicţionare din secolul al XIX lea, începînd cu Lexiconul de la Buda (1825). Foarte probabil, sarce s-a confundat cu salce (cuvînt cu pronunţie foarte asemănătoare) şi s-a răspîndit în această variantă; uneori denumirea apare chiar în forma salcie, de pildă într-o enumerare de produse de spiţerie din Moş Nichifor Coţcariul: „alifie de obraz, salcie, fumuri şi alte otrăvuri“.

Planta, cu numeroase specii, originare din Mexic şi America de Sud, a fost destul de mult folosită în secolul al XIX-lea pentru că din rădăcina sa se preparau medicamente şi băuturi. Se găsea şi în băcăniile şi spiţeriile din ţările române – şi o utilizau, cum se vede din citatele de mai sus, babele doftoroaie. Un al treilea caz de tratament recomandat (prea tîrziu) e amintit într-o scrisoare a Henriettei Eminescu, din 1887: „Mi-a scris Domnu Pompiliu să vin cu Mihai la Iaşi să-l pui în salce. Doctorii au rîs, zicînd că asta i-ar fi ajutat cu mulţi ani înapoi, dar e prea tîrziu. (…) Oare n-a ştiut toţi pretinşii săi amici, de nu li-au venit în minte să-l puie în salce?“

Salcea e menţionată de vechile descrieri botanice; Z.C. Panţu (Plantele cunoscute de poporul român, 1906) îi descrie utilizările: „rădăcina acestor plante exotice, Radix Sarsaparillae, cunoscută de poporul nostru sub numirea de salce, este inodoră, cu un gust fad, la urmă puţin amară şi acră, întrebuinţată în medicină ca sudorifică şi depurativă. Salcea este întrebuinţată de popor pentru a vindeca diferite boale lumeşti, sîngele stricat, reumatismul etc.“ (p. 251). Alte informaţii sînt aduse de cercetările asupra medicinei tradiţionale: de Anastasie Fătu, în Manual de medicină practică populară (1871) şi de N. Leon, în Istoria naturală medicală a poporului român (1903, în Analele Academiei Române – Memoriile secţiunii ştiinţifice). Ultimul studiu oferă numeroase detalii despre un tip de medicină total dispărută: „După modul cum se prepară de către babe şi dieta care se ţine, se deosebeşte salce mare sau salce păzită şi salce mică sau umblătoare“; „Salcea aceasta (…) se dă de către babe celor cu boale lumeşti, reumatism, sînge stricat şi orice alte bube“.

Leacul pare să fi fost foarte popular în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din moment ce pentru aplicarea tratamentului (în condiţiile descrise mai sus) se fixase expresia a pune în salce. Medicina modernă a făcut ca denumiri şi expresii cîndva frecvente să intre în cea mai deplină uitare. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.