Puntea spre iad. De Ziua Copilului

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â tot rom├ónul cunoa╚Öte expresia ÔÇ×Drumul spre iad e pavat cu bune inten╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi toat─â lumea vrea ÔÇ×o ╚Ťar─â ca afar─âÔÇŁ, dar tot rom├ónul se c─âtr─âne╚Öte dac─â Guvernul nu aprob─â ÔÇ×o punteÔÇŁ peste care s─â treac─â, f─âr─â grija ap─âs─âtoare a zilei de luni, de vineri p├«n─â mar╚Ťi, Ziua Copilului. ╚śtim cu to╚Ťii c├«t de mare e grija p─ârin╚Ťilor rom├óni fa╚Ť─â de educa╚Ťia tinerei genera╚Ťii. S├«nt convins c─â ├«nc─â de vineri, 28 mai, p├«n─â mar╚Ťi, 1 iunie, bibliotecile ╚Öi muzeele au fost luate cu asalt, rom├ónii ╚Öi-au petrecut timpul m├«n─â-n m├«n─â cu copiii, merg├«nd la pescuit, la biseric─â, ├«n drume╚Ťii, descoperind frumuse╚Ťile patriei ╚Öi pe cele ale literaturii clasice.

C─â, de c├«nd a ├«nceput pandemia, Rom├ónia este ├«n topul ╚Ť─ârilor cu cele mai pu╚Ťine zile de ╚Öcoal─â ├«n Europa, nu pare s─â ├«ngrijoreze prea mult─â lume, atunci c├«nd vine vorba de ÔÇ×pun╚ŤileÔÇŁ dintre week-end-uri ╚Öi zilele de s─ârb─âtoare. ├Än cazul ├«n care a╚Ťi pierdut ╚Öirul s─ârb─âtorilor legale (e omene╚Öte, la c├«t de multe s├«nt), ├«ng─âdui╚Ťi-mi s─â vi le reamintesc, pentru a vedea c─â nu s├«ntem doar un popor harnic ╚Öi drept-credincios, dar ╚Öi unul nediscriminator, deschis s─ârb─âtorilor cu origini cel pu╚Ťin dubioase.

├Äncepem noul an cu dreptul, mai precis nu cu una, nu cu dou─â, ci cu trei zile libere: 31 decembrie, 1 ╚Öi 2 ianuarie. 3 ianuarie a picat duminic─â. Vorba ÔÇÖceea: orice lucru bine f─âcut ├«ncepe cu o pauz─â. N-apuc─â s─â se termine luna ianuarie, c─â s─ârb─âtorim, pe 24, Mica Unire ╚Öi, chiar dac─â n-am putut defila cu tor╚Ťe pe str─âzi sau juca Hora Unirii, tot merit─âm o mini-vacan╚Ť─â pentru a ne re├«mprosp─âta lecturile cu ÔÇ×Mo╚Ö Ion Roat─â ╚Öi UnireaÔÇŁ. Din p─âcate, anul acesta, Mica Unire a picat ├«ntr-o duminic─â. 1 ╚Öi 8 Martie nu s├«nt oficial zile libere (ru╚Öine s─â ne fie!), dar neoficial ne str─âduim din r─âsputeri s─â ignor─âm aceast─â sc─âpare misogin─â. Le num─âr─âm, a╚Öadar, tot la zile libere.

P├«rdalnicul de calendar ne-a jucat feste anul ─âsta, c─â ╚Öi 1 Mai ÔÇô Ziua Muncii (ideea comuni╚Ötilor americani, disp─âru╚Ťi ├«ntre timp) a picat, nefericita, ├«n mijlocul zilelor libere de Pa╚Öte ÔÇô ├«ncepute cu ziua liber─â de Vinerea Mare (30 aprilie) ╚Öi ├«ncheiate pe 3 mai. Ghinion. Din fericire, 1 Iunie, Ziua Interna╚Ťional─â a Copilului (originat─â ├«n Turcia, ├«n 1920; a nu se confunda cu 20 noiembrie, care e Ziua Universal─â ÔÇô nu Interna╚Ťional─â! ÔÇô a Copilului), a picat mar╚Ťi, de unde ╚Öi nevoia imperioas─â a unei ÔÇ×pun╚ŤiÔÇŁ ├«ntre vinerea scurt─â ╚Öi mar╚Ťea lung─â. N-o mai lungesc, pentru c-a╚Ťi prins ideea.

De-acum, cu excep╚Ťia Zilei Na╚Ťionale (Marea Unire), avem doar s─ârb─âtori cre╚Ötine: dou─â zile (!) de Rusalii (m─â-ntreb cam c├«╚Ťi rom├óni ╚Ötiu ce s─ârb─âtorim, de fapt, la Rusalii), ├«n iunie, Adormirea Maicii Domnului ├«n august, Sf├«ntul Andrei ├«n noiembrie ╚Öi, de bun─â seam─â, Cr─âciunul (pic─â iar─â╚Öi ├«n week-end!). Pe urm─â vine Anul Nou ╚Öi-o lu─âm de la cap─ât. S─â fie primit! S├«nte╚Ťi curio╚Öi s─â afla╚Ťi ╚Ť─âri care au un num─âr asem─ân─âtor (ba chiar mai mare) de zile libere ╚Öi de ÔÇ×pun╚ŤiÔÇŁ cu al Rom├óniei? Argentina, Rusia, Cambodgia, Iranul ╚ÖiÔÇŽ Fran╚Ťa. China are doar unsprezece s─ârb─âtori oficiale pl─âtite, dar dou─â s├«nt fiecare de c├«te o s─âpt─âm├«n─â.

Vede╚Ťi vreo conexiune?

Prin compara╚Ťie, ├«n SUA, num─ârul s─ârb─âtorilor legale e mult mai lesne de ╚Ťinut minte, pentru c─â esteÔÇŽ zero! Teoretic. Practic vorbind, exist─â s─ârb─âtorile ÔÇ×federaleÔÇŁ, nou─â la num─âr, dar astea s├«nt zile libere (╚Öi pl─âtite) doar pentru lucr─âtorii din guvernul federal. Angaja╚Ťii ÔÇ×la statÔÇŁ, cum ar veni. Pentru restul lumii, nu exist─â nici o lege care s─â mandateze zile libere ╚Öi, cu at├«t mai pu╚Ťin, ÔÇ×pun╚ŤiÔÇŁ. Regulile la companiile private s├«nt sublime, dar lipsesc cu des─âv├«r╚Öire. La lan╚Ťul de magazine Walmart, bun─âoar─â, cel mai mare din America, exist─â o singur─â zi liber─â (una!) ÔÇô ziua de Cr─âciun. La un alt lan╚Ť de magazine, mai mititel, Kroger, tot a╚Öa, dar de Thanksgiving programul e redus. Nici o zi liber─â de Anul Nou sau Pa╚Öte (indiferent pe ce ÔÇ×stilÔÇŁ). Concediul de maternitate? F─âr─â vreo lege clar─â, cam de la dou─â s─âpt─âm├«ni (pl─âtite) la dou─â luni (nepl─âtite).

╚śi-atunci revin ╚Öi v─â-ntreb: s├«nte╚Ťi siguri c─â vre╚Ťi o ╚Ťar─â ca afar─â? Siguri-siguri? ╚śi ca afar─â unde? ├Än Argentina, unde lumea se bate pe h├«rtia igienic─â? Iran? China? Rusia? Sau ├«n capitalista, de-suflet-lipsita Americ─â? La ├«nceputul secolului al XX-lea, Max Weber publica faimoasa carte Etica protestant─â ╚Öi spiritul capitalismului, ├«n care explica diferen╚Ťele de dezvoltare dintre ╚Ť─ârile protestante ╚Öi cele catolice (deja evidente ├«nc─â din 1905!) prin diferen╚Ťele culturale care le influen╚Ťeaz─â Weltanschauung-ul, privirea/percep╚Ťia lumii. Simplu spus, dac─â Marx l-a ├«ntors pe Hegel cu susu-n jos, Weber l-a ├«ntors pe dos pe Marx. America a fost, ├«n bun─â m─âsur─â, crea╚Ťia puritanilor, un soi de protestan╚Ťi ai protestan╚Ťilor. Ca mi╚Öcare religioas─â, puritanii au supravie╚Ťuit mai pu╚Ťin de un secol ÔÇô o f├«lf├«ire de pleoape la scara istoriei. ├Än privin╚Ťa culturii, ├«ns─â, c├«╚Ťiva oameni para╚Öuta╚Ťi ├«n mijlocul s─âlb─âticiei, ├«ns─â convin╚Öi c─â vor deveni farul lumii, ╚Öi-au atins ╚Ťelul ├«ntr-un mod care i-ar fi surprins ├«n primul r├«nd pe ei ├«n╚Öi╚Öi.

Ceea ce ne aduce ├«napoi la diferen╚Ťa dintre inten╚Ťii ╚Öi cap─âtul neinten╚Ťionat al drumului, dar ╚Öi la puntea spre iad, de a╚Öa-zisa Ziua Copilului. Pentru c─â-n toat─â aceast─â nesiguran╚Ť─â dintre unde dai ╚Öi unde crap─â, un singur lucru pare s─â fie sigur ÔÇô cultura. Cu alte cuvinte, educa╚Ťia. Nu educa╚Ťia ca simpl─â transmitere de informa╚Ťie, ci educa╚Ťia ÔÇ×pe stil vechiÔÇŁ, care presupunea cultivarea unor deprinderi care s─â-╚Ťi foloseasc─â tot restul vie╚Ťii ÔÇô cum ar fi deprinderea lucrului bine f─âcut sau memorarea unor zicale precum ÔÇ×pic─â par─â m─âl─âia╚Ť─â ├«n gura lui n─ât─âflea╚Ť─âÔÇŁ. Avem, ce-i drept, ╚Öi-o scuz─â: comunismul. Aparent paradoxal, f─âc├«nd elogiul de╚Ö─ân╚Ťat al muncii (ÔÇ×munca l-a f─âcut pe omÔÇŁ), comuni╚Ötii au reu╚Öit s─â compromit─â p├«n─â ╚Öi ideea de munc─â. Am crescut cu expresii de genul ÔÇ×cine-i harnic ╚Öi munce╚Öte ori e prost, ori nu g├«nde╚ÖteÔÇŁ. Ca toate puritanismele, nici comunismul n-a durat, la scara istoriei, mai mult de-o f├«lf├«ire de pleoape (extrem de dureroas─â, ce-i drept, pentru cei care s-a ├«nt├«mplat s─â se nimereasc─â taman c├«nd pleoapele erau ├«nchise). Dar, ca ╚Öi puritanismul american, comunismul rom├ónesc a l─âsat ├«n urma lui o ÔÇ×cultur─âÔÇŁ. Una pe dos, din p─âcate.

A╚Öa c─â, data viitoare c├«nd mai cerem ÔÇ×pun╚ŤiÔÇŁ peste care s─â ne trecem, de m├«n─â, copiii, ar fi bine s─â chibzuim mai bine unde, de fapt, vrem s─â-i (a)ducem.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.