Protocol, protocoale

Publicat în Dilema Veche nr. 760 din 13-19 septembrie 2018
„Cu bule“ jpeg

Cuvintele şi sintagmele-emblemă pe care le repetă cel mai insistent un anumit discurs politic şi mediatic actual sînt, probabil, protocoalele şi statul paralel (o fantomă lexicală, foarte asemănătoare cu teroriştii din decembrie 1989). Ambele au deja calitatea de steag de luptă şi insignă de recunoaştere; a le folosi – cu un aer conspirativ şi în formulări eliptice – înseamnă a împărtăşi anumite opinii politice şi a vîna un duşman comun.

Termenul protocol, care circulă mai ales în forma de plural, are rolul de a trezi cît mai multe asocieri de idei cu teoriile conspiraţiei mondiale. În utilizarea sa se observă inevitabila asociere cu apocrifa antisemită de la începutul secolului al XX lea – Protocoalele Înţelepţilor Sionului; de altfel, unele intervenţii jurnalistice semnalează, prin jocuri de cuvinte intertextuale, această apropiere („Protocoalele înţelepţilor SRI“, contributors.ro).

Protocol e un cuvînt atestat în română încă din secolul al XVIII lea, în contexte administrativ-juridice, cu sensurile „formular“ sau „registru“; este un împrumut cult cu etimologie multiplă, putînd fi explicat prin germană (Protokoll), franceză (protocole) şi italiană (protocollo), dar şi direct din latina de cancelarie (protocollum, împrumutat din greacă, unde avea forma protokollon). În secolul al XIX-lea, se vorbea la noi de formalnicul protocol şi circulau deja deformări populare prin metateză, ca potrocol (citate de Dicţionarul limbii române – DLR). Un personaj din teatrul lui Alecsandri vorbeşte de potrocale de recenseminţă (adică protocoale sau registre de recensămînt). Sensurile de „proces-verbal“, „acord diplomatic“, „reguli de ceremonial“ sînt şi ele destul de vechi. Dicţionarul latinizant al lui Laurian şi Massim (Dictionariulu limbei romane, volumul al II-lea, 1876) înregistra toate aceste înţelesuri, dar le ilustra mai ales pe cele metaforice, care atestau intrarea cuvîntului în vorbirea de toate zilele: „a ţine protocol de toate scandalele, de toate faptele şi zisele vecinilor“; „a înscrie toate nimicurile în protocolul vieţii sale“. În utilizările moderne (întărite şi de existenţa în engleză a cuvîntului cu aceeaşi origine, protocol), termenul desemnează şi sistemul de reguli care trebuie urmate într-un experiment ştiinţific sau într-un tratament medical sau, în terminologia IT, instrucţiunile care permit computerelor conectate să comunice între ele.

E interesant că dicţionarele noastre nu au înregistrat sensurile eufemistice pe care le-a dezvoltat în registrul familiar cuvîntul protocol, pornind de la sintagma juridic-administrativă cheltuieli de protocol. Aceasta are un sens bine precizat – „Conform Codului fiscal, cheltuielile de protocol sînt cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratații și mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii“ (contazen.ro) –, dar în limbajul colocvial ajunge să fie folosită pentru mese şi cadouri oferite în cu totul alte situaţii, în care se identifică cu mituirea. Un forum educaţional cuprinde numeroase referiri la protocol şi banii de protocol: „Cum e pe la voi la licee, aţi început să strîngeţi bani de protocol ceva, vi s-a cerut?“; „doriți să spuneţi cumva că acest «protocol» este îndreptăţit de condiţiile salariale mizere ale profesorilor?“; „la mine în şcoală este obligatoriu protocolul pentru bac…“ (forum.portal.edu.ro). Formula apare adesea în presă – „Arestate pentru că au strîns bani de «protocol». Cele trei, cu vîrste între 25 şi 40 de ani, au fost reţinute vineri după ce au fost prinse în flagrant, în timp ce primeau de la colegii lor cîte 200 de lei, bani care ar fi urmat să ajungă la membrii comisiei, la examenul de absolvire de azi“ (libertatea.ro) – şi a fost folosită şi pentru interzicerea fenomenului: „Elevii nu vor avea voie să strîngă bani de protocol la examenele din această vară“ (edu-news.ro).

Revenind la pluralul protocoale, folosirea ruptă de context sau asocierea constantă cu adjectivul secrete tinde să încarce emoţional (cu teroare şi indignare) ceea ce ar trebui să rămînă strict tehnic şi juridic; colaborarea bazată pe reguli, cu instrucţiuni precise, între instituţii ale statului este, probabil, preferabilă uneia întîmplătoare şi arbitrare. Protocoalele, ca şi metodologiile, pot fi criticate pentru excesul birocratic, dar îşi dovedesc adesea utilitatea în reglementarea situaţiilor concrete. Discursul politic actual le împinge însă în zona miturilor politice (evocînd „duşmanul care conspiră“).

Dezvoltările colocviale şi emoţionale din ultima vreme ale singularului protocol (echivalent cu mită) şi ale pluralului protocoale (devenite un fel de conspiraţii consemnate în scris) tind să pună în umbră înţelesurile etimologice şi tehnice ale cuvîntului. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.