Profesoratul, între vocație şi rentabilitate

Oana PANAITE
Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Cum să ţi faci reclamă, ca unitate şcolară jpeg

„Profesori ca dvs. fac onoarea unei şcoli, ei sînt o garanţie că tinerele generaţiuni cari le trec prin mînă, cînd vor deveni cetăţeni, vor fi perfect educate şi solid instruite,
şi vor face fala naţiunii.“ I.L. Caragiale, „Dascăl prost“

Într-un raport recent, prezentat de Modern Language Association, cea mai mare organizație profesională a profesorilor de limbi moderne din lume care numără peste 25.000 de membri activi provenind din 100 de ţări, se analiza schimbarea profundă pe care o cunoaşte sistemul universitar american ai cărui specialişti, pornind de la profesori titulari, trecînd prin numărul tot mai mare de educatori cu contract pe termen limitat (non-tenure track) şi pînă la doctoranzii ce predau cursuri la nivel de licenţă, formează nucleul de bază al acestei organizaţii.* Respectivul raport punea în evidenţă scăderea cu aproape 10% în doar trei ani (între 2013 şi 2016) a numărului de studenţi înscrişi la cursurile de limbi străine, o cifră care, pusă în corelaţie cu tendinta deja descrescătoare din anii anteriori, s-ar dovedi nu doar un accident de parcurs, un „blip“, ci o confirmare a unei mutaţii fundamentale cu implicaţii mai vaste ce depăşesc domeniul literelor, extinzîndu-se la cel al „artelor liberale“, acele liberal arts ce constituie fundamentul sistemului universitar american. Spre deosebire de cea europeană, care privilegiază specializarea într-un domeniu de studii, educaţia universitară americană a fost concepută ca să furnizeze o bază largă nu doar de cunoştinţe, ci şi de aptitudini. Acestea sînt în primul rînd de ordin intelectual, precum cultivarea spiritului critic, capacitatea de a citi şi interpreta un text, însuşirea cunoştinţelor de bază în domenii fundamentale care nu ţin de specialitatea în care studentul se va califica, precum matematica pentru istorici sau limbile străine pentru viitorii biologi, precum şi de ordin social, de exemplu capacitatea de a-şi diversifica domeniile de interes academic şi personal sau cea de a colabora cu colegii, îndrumătorii universitari şi profesorii în realizarea unor proiecte care să îi permită mai tîrziu a demonstra utilitatea practică şi chiar aplicabilitatea în cîmpul muncii ale unor cercetări de ordin teoretic (de pildă, modul în care istoria Franţei determină categoriile de rasă şi etnie şi comportamentele aferente lor, cu implicaţii profunde pentru străinii care ar dori să lucreze în sectorul urbanistic, economic sau educaţional al acestei ţări).

Cauzele schimbării descrise în raportul MLA caracterizează, depăşind totodată, spaţiul naţional american. Ele includ: factorul demografic, tradus prin reducerea numărului de studenţi „tradiţionali“ care se înscriu la universitate imediat după absolvirea liceului şi dispun de mijloace suficiente pentru a nu fi nevoiţi să lucreze în timpul facultăţii, ceea ce riscă să le prelungească durata studiilor; structura economică a sistemului universitar american care, din cauze politice şi administrative, face ca taxele de şcolarizare la universităţile de stat, care atrăgeau cel mai mare număr de studenţi, să devină din ce în ce mai greu de suportat, forţîndu-i pe aceştia să aleagă alte soluţii, precum cursurile oferite de institutele regionale sau de şcolile profesionale; şi modificarea sistemului de mentalităţi şi de valori asociate cu ideea de educaţie într-o direcţie care privilegiază necesitatea de a arăta de la bun început, încă din primul an de studii, relevanţa concretă a cursurilor alese de student pentru viitorul său profesional.

Ce devine în aceste condiţii profesoratul, mai ales pentru educatorii din sfera disciplinelor umaniste ale căror domenii de studiu nu se traduc printr-un set de competenţe practice cu valoare imediat demonstrabilă pe piaţa muncii? Prinşi între precarizarea tot mai accentuată a propriei situaţii socio-economice şi presiunea unui discurs utilitarist susţinut de o paradigmă instituţională economică axată pe logica concurenţei de piaţă şi a rentabilităţii, profesorii se văd obligaţi să modifice sensul şi conţinutul unor practici care făceau forţa învăţămîntului american, prin schimbarea nu doaOana r a relaţiei cu studentul, tradiţional educat în sensul etimologic al cuvîntului (educo, -ere), condus cu atenţie, printr-o relaţie personalizată şi într-un cadru de stil seminar, ci a ofertei de programe de curs şi de metode de predare menite să atragă o clientelă cît mai numeroasă sau măcar să limiteze pierderile de popularitate şi deci să evite dispariţia instituţională a anumitor discipline. Această nouă paradigmă care împinge limitele eticii profesionale de la „studentul nostru, clientul nostru“ la „studentul nostru, stăpînul nostru“ este uşor de criticat, mai ales dacă ea ne invită să facem din student principalul antagonist într-o tragi-comedie despre inversarea rolurilor în lumea învăţămîntului actual.

Însă adevărata lecţie se regăseşte în instrumentalizarea politică a unei situaţii de criză a cărei realitate materială în context economic neoliberal e alimentată şi agravată de ficţiunea ideologică populistă care condiţionează comportamentele şi alegerile studenţilor. Astfel, discursului nu doar antielitist, ci de-a dreptul batjocoritor la adresa oricărei forme de ştiinţă nesupuse interesului politicienilor zilei, îi fac ecou cel practicat de părinţii studenţilor, care şi-ar dori ca profesorii să facă mai puţină cercetare şi să petreacă mai multe ore, funcţionăreşte, în sălile de curs, precum şi cel instituţional, care recurge la expediente precum introducerea titulaturii de „teaching professor“. Menită a compensa starea de precaritate a educatorilor universitari, dintre care mai mult de jumătate funcţionează pe posturi cu contract pe perioadă determinată şi fără posibilitate de titularizare, aceasta creează falsa şi periculoasa impresie că ai lor colegi titulari (bine numiţii enseignants-chercheurs, după nomenclatura franceză) nu ar avea aceeaşi pregătire şi nici misiune pedagogică şi că activitatea lor de cercetare ar fi ruptă de nevoile, cerinţele şi aşteptările unui sistem educativ democratic. 

* https://www.mla.org/content/down­load/83540/2197676/2016-Enrollments-Short-Report.pdf 

Oana Panaite este profesoară de franceză, Departamentul de franceză și italiană, la Indiana University – Bloomington.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.