Principiul adapării hedonice

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Mama lui D. a murit. El era la mine (în timpul săptămînii este la adăpost) și își făcea temele cînd m-a sunat sora lui să ne spună. A născut 12 copii și a avut o viață cumplită. Ultima dată cînd am fost să o văd i am dus mîncare și niște haine. Era extrem de slabă și nu a putut să mănînce. În general, se bucura tare cînd îi duceam de mîncare. S-a bucurat și de haine. Trăia într-o baracă, fura curent electric și nu avea baie. Îi era tare sete – nu mai băuse apă de o zi. I-am cumpărat apă. Soțul ei e alcoolic și, din cînd în cînd, trece și pe droguri. Lucrează la o spălătorie auto. Ea nu avea decît o pereche de pantofi bărbătești urîți, mari și scîlciați. I am cumpărat în aceeași zi niște pantofi. A fost îngropată cu ei și cu hainele pe care i le adusesem.

Doi dintre copiii ei sînt dependenți de droguri, iar patru sînt în îngrijirea statului. Fata ei, cea care s-a ocupat de înmormîntare, trăiește în condiții cam la fel de proaste. Muncește din greu, dar salariul pe care îl cîștigă nu îi este de-ajuns pentru cei trei copii pe care îi are.

D. nu a fost foarte afectat. În ultimii doi-trei ani, a petrecut mai mult timp cu mine decît cu maică-sa.

Cercetări diverse au arătat că gradul de fericire al unor oameni cu vieți complet diferite este, în mod neașteptat, relativ similar. După un an, persoane care și-au pierdut un braț și persoane care au cîștigat la loterie au niveluri de fericire comparabile. Psihologii au numit asta adaptare hedonică. Emoțional, m-am cam obișnuit să moară oameni în jurul meu. Oameni mai tineri decît mine, care arată mult mai bătrîni decît mine. A fost tare greu primele dăți, însă acum e cumva diferit. Nu sînt sigur că îmi convine, dar probabil principiul adaptării hedonice funcționează și la mine.

Acum vreo trei ani, discutînd cu Gina, Sile și Ion, le-am spus că există foarte mari șanse să moară sau să intre în pușcărie din cauza abuzului și a vînzării de droguri. Sile mi-a spus calm că, de fapt, în pușcărie i-ar fi mai bine, pentru că măcar nu ar trebui să doarmă pe scări sau să mănînce din gunoaie. Între timp, Ion a murit în pușcărie, bolnav de SIDA, iar Gina din cauza unei supradoze.

Am vizitat multe pușcării. Un frate al mamei, Gogu, și o soră a ei, Geta, au fost în pușcărie. Un alt unchi a lucrat toată viața ca gardian la pușcărie. Mulți dintre puștii cu care lucrez sînt la risc mare de a ajunge în pușcării. Odată intrați în pușcărie, șansele lor de a reuși în viață devin practic nule.

Sînt multe bariere peste care puștii trebuie să treacă, iar antițigănismul este una dintre ele. Nu la fel de importantă precum sărăcia (adesea abjectă) sau lipsa de politici publice gîndite să îi ajute, dar oricum o barieră importantă.

În ultima vreme primesc mai multe atacuri împotriva romilor decît în mod obișnuit. E oarecum de așteptat, considerînd poziția publică pe care o am. Oameni furioși îmi scriu cu indignare că, de fapt, „problemele“ sînt ale „țiganilor“ și nu ale „românilor“. Oameni pe care argumentele logice nu au cum să îi convingă de contrariu. Oameni care vin cu tot felul de „statistici“ ochiometrice, încercînd să îmi demonstreze depravarea „neamului“ meu.

Într-adevăr, 95% din cei care sînt în pușcăriile din România au o trăsătură comună care poate fi folosită ca o dovadă zdrobitoare a legăturii genetice cu infracționalitatea. Cam aceleași cifre le regăsim și în Bulgaria, Ungaria, Slovacia. 95% din pușcăriașii români au același cromozom, care nu poate fi regăsit la ceilalți oameni. Cromozomul Y. Sînt bărbați. Avem 28.002 oameni în pușcăriile din România. 26.602 sînt bărbați. Sigur că nu cred că bărbații sînt ge­netic determinați către infracțiuni. Ceea ce încerc să demonstrez însă este că nu­merele pot fi folosite foarte ușor pentru a manipula. Din păcate, de mult prea multe ori, oameni care nu au cele mai elemen­tare noțiuni de statistică se avîntă în a oferi numerele ca o justificare a propriilor prejudecăți.

Rasismul nu mă face pe mine să mă simt mai puțin român. Ba chiar din contra. Mă gîndesc că, în ciuda faptului că antiţigănismul este solid înfipt în mentalul colectiv, totuși oamenii de care îmi este cel mai drag pentru ceea ce fac sînt români, în marea lor majoritate, neromi. Care vin și își petrec o bună parte din timpul liber de la sfîrșitul săptămînii lucrînd cu puști foarte săraci – o bună parte dintre ei romi.

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului și fondator al Policy Center for Roma and Minorities.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic