Principii fondatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Principii fondatoare jpeg

Ce pot face cetăţenii? Ce poate face statul? Şi ce poate face Uniunea Europeană? Sîmbătă a avut loc la Paris o amplă manifestaţie pentru susţinerea refugiaţilor şi împotriva xenofobiei, cu peste 8000 de participanţi. A fost un răspuns prompt şi eficient la vocile populiste şi xenofobe ale celor care s-au opus tranzitării Spaţiului Schengen de către aceşti refugiaţi. Şi implicit de susţinere a principiului liberei circulaţii în Europa. Solidaritate am văzut şi în Austria, şi în Germania, unde sute de oameni s-au mobilizat zilele trecute pentru a-i ajuta pe refugiaţi: au adus bunuri de strictă necesitate, alimente, apă, au asigurat transportul, au donat bani. Angela Merkel, François Hollande şi Jean-Claude Juncker insistă pentru adoptarea unor cote de redistribuire la nivel european a refugiaţilor. Într-adevăr, în Germania s-au înregistrat anul acesta 800.000 de cereri de azil – o cifră record, greu de gestionat. Dar oare această măsură pragmatică, raţională, nu e generată şi de o perspectivă cinică asupra situaţiei? Şi apoi, cum să redistribui corect, echitabil, sărăcia? Care să fie criteriile pentru primirea sau retrimiterea grupurilor de oameni împinşi de războaiele şi de sărăcia extremă din ţara lor către Europa? 

Desigur, încă şi mai cinică e poziţia unor ţări precum Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria (aşa-numitul grup de la Vişegrad), care susţin că decizia de a primi sau nu refugiaţi trebuie să fie voluntară şi nu impusă ori convenită la nivel european. Nici una din aceste ţări nu a precizat cîţi refugiaţi e dispusă să primească. Ba chiar înalţi demnitari au ajuns să afirme că ţările lor ar putea totuşi accepta un număr limitat de refugiaţi, dar cu condiţia să fie creştini. Ca şi cum ajutorul umanitar ar putea fi condiţionat de apartenenţa religioasă! Există, în fine, state care nu au avut pînă acum de-a face cu valuri de imigranţi. Ca să nu mai vorbim de state precum România sau Bulgaria, care nu sînt în stare să ofere condiţii de viaţă „europene“ sau „occidentale“ nici măcar pentru propriii cetăţeni. Cum ar putea oferi azil pentru imigranţii săraci din Siria sau Libia? 

Problema e că Europa nu reuşeşte să trieze aceşti oameni în funcţie de motivele pentru care vin aici, nu poate face distincţia între imigranţii care vin din cauza persecuţiilor politice şi cei care vin ca urmare a penuriei, aşa-numiţii emigranţi economici. Prima categorie are drept la azil politic. A doua categorie nu ar avea acest drept. Deşi, foarte adesea, sărăcia e tot o consecinţă a persecuţiilor politice şi a războiului. 

Pe de altă parte, ceea ce lipseşte nu e doar o procesare echitabilă a cererilor de azil. Ci un plan valabil de integrare a acestor oameni în ţările de adopţie. Ţări bogate precum Franţa, Germania şi Italia au probleme serioase cu imigranţii deja de multă vreme. Perspectiva multiculturală rămîne doar un principiu golit de sens dacă politicile nu sînt croite în acest spirit. Integrarea deficitară a imigranţilor se reflectă apoi în discursul public şi în campaniile electorale, unde, tot mai adesea, apar mesaje xenofobe. 

A găsi soluţii pentru aceşti oameni este vocaţia, ba chiar obligaţia Europei. Căci Carta Universală a Drepturilor Omului este (sau ar trebui să fie!) universală. Şi mai ales statele europene, Occidentul, în general, ar trebui să vegheze la aplicarea acestor drepturi care reprezintă unul dintre principiile sale fondatoare. 

Pînă una-alta, Germania a propus adoptarea unui cod al azilului european. Dar pînă la armonizarea legislativă, o urgenţă ar fi ca cererile de azil să poată fi depuse în ţările de origine ale solicitanţilor – şi nu (doar) la destinaţie. O asemenea măsură le-ar da funcţionarilor consulari o perspectivă mai clară asupra situaţiei din teren şi i-ar scuti pe cei ce dobîndesc statutul de azilant de pericolele unui voiaj clandestin. Altminteri, Europa, Occidentul, în general, ar trebui să găsească soluţii diplomatice sau, după caz, militare, în zonele gri şi negre care produc războaie, sărăcie şi… emigranţi.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Coreea de Nord FOTO Shutterstock
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
Viața din interiorul regimului totalitar al lui Kim Jong Un diferă drastic de fațada puterii pe care autoritățile o proiectează în lumea exterioară. Mai multți dezertori din Coreea de Nord au povestit ce înseamnă să trăiești într-o astfel de țară.
Begu jpg
Sfert de finală românesc la Parma (WTA). Irina Begu o va întâlni pe Ana Bogdan
Jucătoarele române de tenis Irina Begu şi Ana Bogdan vor fi adversare în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Parma, dotat cu premii totale de 203.204 euro.
Consulatul Onorific al Belgiei la Timișoara FOTO Ștefan Both
Omul de afaceri Ovidiu Șandor, consul onorific al Regatului Belgiei la Timișoara
Consulatul Onorific al Regatului Belgiei la Timișoara a fost inaugurat, miercuri, 28 septembrie, în prezența ambasadorul Belgiei în România, Philippe Benoit.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.