Preţul artei, valoarea artei

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Preţul artei, valoarea artei jpeg

├Än Germania a ├«nceput dezbaterea public─â pe marginea unei noi legi a patrimoniului. Temeiul acestei modific─âri legislative: un control mai riguros al operelor de art─â la intrarea ├«n ┼úar─â ┼či posibilitatea legal─â de a returna obiectele de art─â cu provenien┼ú─â dubioas─â, dar ┼či o protec┼úie ├«nt─ârit─â a operelor de art─â aflate pe teritoriul Germaniei, cu un control mai riguros al exportului. Noul proiect legislativ este ┼či o formul─â de adaptare la o directiv─â european─â (din mai 2014) cu privire la circula┼úia operelor de art─â ├«n spa┼úiul comunitar. 

ÔÇ×Statul trebuie, conform Constitu┼úiei, s─â g─âseasc─â mijloacele pentru a ├«mpiedica ie┼čirea din ┼úar─â a operelor de art─â de importan┼ú─â unic─â, esen┼úial─â, a operelor de art─â care contribuie la identitatea na┼úional─â. Da, statul are voie s─â-┼či creeze un asemenea cadru legislativ, c─âci el corespunde ├«ntru totul principiului c─â promovarea artei ┼či a culturii e o misiune a statului. Acest principiu se bazeaz─â pe convingerea c─â arta nu e o marf─â oarecare ┼či nici un activ financiar oarecare. Altfel dec├«t bunurile de larg consum ┼či altfel dec├«t produsele financiare, bunurile culturale au, ├«nainte de stabilirea unui pre┼ú, o valoare ideal─â; operele de art─â s├«nt valori care cu greu pot fi exprimate ├«n pre┼úuri. ├Än cel mai bun caz, valoarea determin─â pre┼úul, dar niciodat─â pre┼úul nu determin─â valoareaÔÇť ÔÇô sus┼úine Norbert Lammert, pre┼čedintele Bundestag-ului, ├«ntr-un articol de opinie publicat ├«n cotidianul

E o tez─â pe care, s├«nt aproape convins, nici un artist din Germania n-o va contrazice. 

O lege a patrimoniului exist─â deja de mult─â vreme ├«n Germania. Din 1955, de la adoptarea legii, ┼či p├«n─â acum, pe lista operelor de patrimoniu au fost ├«nscrise 2700 de lucr─âri. Interdic┼úia de a scoate ├«n afara grani┼úelor UE aceste opere de art─â exist─â deja. Din 1992, trebuie ob┼úinut─â o autoriza┼úie de export pentru orice oper─â de art─â mai veche de 50 de ani ┼či cu o valoare mai mare de 150.000 de euro, indiferent dac─â este sau nu este ├«nscris─â pe lista patrimoniului. Noul proiect legislativ stabile┼čte c─â bunurile de patrimoniu nu pot fi scoase ├«n afara Germaniei (nici m─âcar ├«n zona UE) f─âr─â autoriza┼úie prealabil─â. Conform noilor prevederi, va fi nevoie de autoriza┼úie de export pentru orice oper─â de art─â mai veche de 70 de ani ┼či cu un pre┼ú mai mare de 300.000 de euro. Legea va con┼úine de asemenea criterii clare prin care o oper─â de art─â va fi considerat─â ÔÇ×de importan┼ú─â na┼úional─âÔÇť. 

Adev─ârul e c─â s├«nt pu┼úine ┼ú─âri care au instituit programe de subven┼úionare ┼či stipendii mai generoase ca Germania. Cheltuielile publice ale federa┼úiei, landurilor ┼či comunit─â┼úilor pentru art─â ┼či cultur─â ├«nsumeaz─â 9,5 miliarde de euro. La aceast─â sum─â se adaug─â cel pu┼úin 1,5 miliarde de euro pe an pentru programe de promovare cultural─â ├«n afara ┼ú─ârii. Pe de o parte, muzeele au la dispozi┼úie fonduri substan┼úiale at├«t pentru conservarea patrimoniului, c├«t ┼či pentru achizi┼úii; pe de alt─â parte, exist─â nenum─ârate mijloace de sus┼úinere a arti┼čtilor contemporani: spa┼úii de lucru oferite gratuit, galerii subven┼úionate, burse de crea┼úie etc. Or, dac─â statul e obligat s─â subven┼úioneze, dac─â acela┼či stat e obligat s─â-┼či apere patrimoniul, atunci ar fi legitim─â ┼či o lege mai sever─â a patrimoniului, inclusiv una care s─â restr├«ng─â dreptul la proprietate ÔÇô sus┼úin cei care au ini┼úiat noua lege. 

Dar controversele au ├«nceput s─â apar─â ├«nc─â din clipa ├«n care s-a lansat dezbaterea public─â pe tema acestei modific─âri legislative. Cum se explic─â valul de critici ab─âtut asupra Ministerului Culturii, ini┼úiatorul demersului? Proteste vehemente au venit mai ales din partea unor arti┼čti clasic-contemporani care au ├«mprumutat pe termen nedeterminat operele lor c─âtre muzee de stat. Ei se tem c─â ÔÇ×├«mprumutulÔÇť s-ar putea transforma ├«n ÔÇ×dona┼úieÔÇť sau c─â, atunci c├«nd ├«┼či vor primi ├«napoi operele ├«mprumutate, le vor primi cu un statut schimbat, care le va complica eventuala v├«nzare. Pe de alt─â parte, mul┼úi arti┼čti ┼či colec┼úionari v─âd ├«n aceast─â ├«nt─ârire a dispozi┼úiilor legale o restr├«ngere a dreptului la proprietate. Legea ar fi o ÔÇ×ghilotin─âÔÇť pentru comer┼úul cu art─â, c─âci ar impune restric┼úii inacceptabile pe o pia┼ú─â oricum complicat─â. ├Än fine, mul┼úi se ├«ntreab─â de ce tocmai Germania are nevoie de aceast─â lege nou─â de vreme ce, p├«n─â acum, subven┼úiile generoase, legisla┼úia relativ liberal─â (├«n compara┼úie cu alte state) ┼či bun─âstarea au f─âcut ca operele de art─â mai degrab─â s─â vin─â dec├«t s─â plece.  

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.