„Preşedintele republicii“

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
„Cu bule“ jpeg

Modul în care sînt desemnate persoanele, instituţiile şi chiar evenimentele permite de cele mai multe ori variaţii, în care se pot manifesta atitudini faţă de respectivele entităţi: prin alegerea numelui întreg sau fragmentar, prezenţa sau absenţa unui termen de politeţe, identificarea persoanelor prin nume, funcţie, profesie, naţionalitate etc. Există un nivel neutru, al uzului dominant, pe care nici nu-l mai observăm, dar în raport cu care percepem diferenţele semnificative. Cînd se referă la ţara ai cărui cetăţeni sînt, românii o numesc în mod obişnuit România, nu Republica. Desemnarea prin denumirea formei de guvernămînt este evitată, dar nu din teama de ambiguitate: într-un context dat, articolul hotărît ar fi suficient pentru identificarea referentului: în fond, vorbitorii folosesc formele tata sau mama fără teama că s-ar putea produce confuzii cu alţi părinţi decît ai lor. Cînd se referă la unul dintre simbolurile naţionale, românii utilizează curent termenul articulat hotărît tricolorul, iar jucătorii echipei naţionale sînt numiţi tricolorii, fără riscul unor posibile confuzii cu alte drapele tricolore şi cu alţi jucători ai echipelor naţionale.

Termenul republică nu a fost asumat cu adevărat de discursul public românesc, în al cărui subconştient probabil că se păstrează cumva amintirea istorică a instaurării brutale a republicii, asocierea cu regimul comunist. De altfel, chiar în timpul regimului comunist exista o ambivalenţă, termenul apărînd în discursul oficial, în formulele sale lungi şi greoaie de desemnare, dar fiind evitat de supapele naţionaliste. Una dintre schimbările aduse în 1965, odată cu noua Constituţie şi cu reforma ortografică, trecerea de la denumirea Republica Populară Romînă la Republica Socialistă România, a fost percepută pe atunci ca un semnal de afirmare naţională, ca indiciu de deschidere şi de restabilire a legăturilor cu tradiţia, aducînd avantaje de imagine Puterii în căutare de legitimare. Se crease deja obişnuinţa de a decoda dublul limbaj, în cazul dat cel al Puterii: schimbarea denumirii era anunţată cu accent pe Socialistă (pasămite, indicînd o nouă etapă de dezvoltare politică!), dar era citită cu accent pe trecerea de la adjectiv la substantiv – de la Română la România. Se oferea astfel posibilitatea de desemnare direct cu numele ţării, aşa cum s-a şi făcut apoi, în aceeaşi linie a naţional-comunismului („Trăiască România! Trăiască tricolorul!“ etc.).

Cu totul altfel stau lucrurile în alte ţări şi în alte tradiţii. În Franţa, république este foarte frecvent folosit, tocmai pentru că evocă o prioritate istorică naţională, un semn distinctiv; de altfel, desemnarea oficială a ţării este République Française, în Constituţia Franţei se vorbeşte curent de la République şi le Président de la République, candidaţii şi preşedinţii îşi încheie discursurile cu urarea Vive la République! Vive la France! etc. Şi în Italia denumirea oficială este Repubblica Italiana, iar în Constituţie desemnările sînt atît Italia, cît şi la Repubblica; totuşi, în discursul public mi se pare că se preferă Italia. Termenul de desemnare republica e frecvent folosit în Republica Moldova, în primul rînd pentru că face parte din denumirea oficială a statului, dar probabil şi din alte motive. Pot fi la mijloc modele şi tradiţii sovietice, dar poate şi evitarea unei identificări producătoare de confuzii: simplul Moldova ar trimite şi la restul regiunii istorice, din componenţa României. În acelaşi spaţiu cultural, formula limba noastră era şi este folosită de unii vorbitori pentru a evita eticheta înşelătoare limba moldovenească.

Cele de mai sus încearcă să explice de ce sună detul de neobişnuit recursul la termenul republică în declaraţiile unui ministru actual, reluate de presă (cu variaţii în uzul majusculelor): „Astăzi voi trimite la preşedintele Republicii demersul oficial de revocare“ (mediafax.ro); „preşedintele republicii nu respectă Constituţia“ (adevarul.ro); „Este inadmisibil ca Preşedintele Republicii să aştepte demisia Ministrului Justiţiei“ (g4media.ro) etc. Care să fie explicaţia acestei preferinţe? Un automatism verbal, de sursă estică (Republica Moldova) sau vestică (Franţa)? O intenţie depreciativă, o sugestie de delegitimare a preşedintelui? Greu de spus. Altminteri, o căutare pe Google a sintagmei Preşedintele republicii trimite imediat la texte despre Igor Dodon. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Situație scandaloasă în Ungaria pentru mai mulți români care voiau să ajungă la Viena cu trenul. „Blesteme și înjurături”
Mai mulți români care călătoreau cu trenul dinspre București spre Viena au avut parte de o surpriză neplăcută la Budapesta. Întâmplarea a fost relatată pe rețelele de socializare de unul dintre călători.
image
Lacul din România care crește continuu, interzis. De ce nimeni nu mai are voie să se apropie de ape VIDEO
Un lac format natural, în ultimii 15 ani, într-o fostă carieră minieră din Hunedoara este considerat riscant, după ce a atins adâncimi impresionante, iar oamenii nu mai au voie să se apropie de el
image
Viața în cel mai mic sat de munte din România. Toate gospodăriile au fost îngrămădite pe un deal VIDEO
Merișoru de Munte se numără printre cele mai mici sate din România. Gospodăriile sale sunt înghesuite pe un deal, iar în sat locuiesc permanent câțiva vârstnici. Așezarea pitorească din Ținutul Pădurenilor îi atrage pe turiști.

HIstoria.ro

image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.