Presă culturală cu bani de la stat – e nevoie de subvenţie?

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Salutări de la Basel jpeg

Ministerul Culturii va subvenţiona presa culturală printr-un program anual în valoare de aproximativ un milion de euro. Principiul e simplu: revistele editate de uniunile de creaţie beneficiază de 75% din fonduri, restul banilor fiind alocaţi altor publicaţii care solicită finanţare. Uniunile propun o listă cu titlurile gazetelor pe care le editează şi necesităţile de finanţare, iar subvenţia e alocată în funcţie de nevoi şi poate fi folosită de redacţiile respective pentru (aproape) orice: cheltuieli de personal, cheltuieli administrative, drepturi de autor, costuri materiale şi servicii, cheltuieli pentru tipărire şi difuzare, precum şi premii decernate de reviste. „Din perspectiva Guvernului, susţinerea revistelor culturale este o prioritate strategică“, a spus ministrul Ionuţ Vulpescu. El consideră că fără această finanţare revistele sînt în pericol de dispariţie. 

Într-un fel are dreptate: presa scrisă, în general, e în criză. Presa culturală e într-o criză încă şi mai profundă. Dar nu cred că banii sînt problema. Nu din cauza finanţării (sau a lipsei ei) riscă să dispară gazetele culturale. Ci din cauza consumului – sau a lipsei lui. Iată de ce subvenţionarea revistelor culturale e, dacă nu inutilă, oricum, o măsură insuficientă. Căci, încă o dată, se pune accentul pe producţie şi nu pe publicul cititor. De parcă în producţia revistelor ar fi neajunsul, şi nu în difuzarea lor. Pînă una-alta, există zeci de titluri care au supravieţuit, de bine, de rău, tuturor crizelor. Au reuşit să apară cu mijloace minimale, cu reduceri succesive ale cheltuielilor, cu amînări ale plăţilor şi cu acţiuni providenţiale de salvare prin cine ştie ce finanţator local, public sau privat. Dar cîte dintre aceste reviste sînt relevante cu adevărat? Cîte sînt citite (nu doar citate)? Cîte reuşesc să trezească un interes general? Cîţi cititori împătimiţi vor plînge dacă, din lipsa finanţării, va dispărea o asemenea gazetă? 

E dureros, dar e adevărat: multe asemenea reviste rămîn necitite prin sediile redacţiilor sau prin depozite. Banii nu le pot salva de la dispariţie. Subvenţia – aşa cum e concepută acum – nu va rezolva problema de fond, care e publicul (nou). Le-ar salva poate un

, adică o machetă cît de cît adaptată secolului XXI, nişte articole mai vioaie, un site atractiv, nişte evenimente care să se adreseze publicului, o difuzare mai bună. Mai utilă decît subvenţionarea producţiei ar fi finanţarea unor programe care să încurajeze consumul. 

Să ne înţelegem, nu sînt un adversar al subvenţiei, nu am nimic împotriva finanţării revistelor culturale. Dar nu înţeleg rostul acestei iniţiative legislative în forma în care a fost adoptată. Şi în Franţa există programe de subvenţie pentru reviste culturale, numai că acolo finanţarea are ţinte precise. Banii nu sînt alocaţi (doar) pentru a acoperi cheltuielile de tipar sau pentru a compensa lefurile prea mici ale redactorilor. Nu. Ci pentru dezvoltare. De pildă, pentru a asigura un site nou. Sau un program de promovare eficient. Sau pentru un plan de difuzare mai larg. Noua concepţie, inclusiv în Franţa, care a consacrat conceptul de excepţie culturală şi ideea de subvenţie, e că finanţarea de stat e o investiţie menită să asigure întreprinderii culturale un viitor.  Cum ar veni, subvenţia garantează sustenabilitatea întreprinderii culturale, dar banii se alocă doar dacă respectiva întreprindere prezintă garanţii că e sustenabilă. Altminteri, de ce s-ar irosi banul public? 

Ca să nu mai vorbim de faptul că, avînd în vedere incoerenţa dovedită a politicilor culturale din România, mi-e teamă că şi acest program se va termina prost. Sînt revistele culturale pregătite să suporte o eventuală anulare a programului de subvenţii? Ce se va alege de o revistă care s-a obişnuit, vreme de doi ani, să spunem, să încaseze periodic bani de la stat, iar apoi, brusc, i se taie fondurile? Atunci să te ţii! Atunci să vezi cum moare presa culturală. 

În fine, banii sînt direcţionaţi conform legii în proporţie de 75% către revistele editate de uniunile de creaţie – adică spre publicaţiile care oricum sînt finanţate cu banii obţinuţi din timbrul cultural sau din alte fonduri ale respectivelor uniuni. Doar 25% din fonduri pot fi distribuite către alte reviste. Presa culturală independentă, adică exact segmentul cel mai expus subfinanţării, rămîne, în mare parte, descoperită.  

Foto: E. Farkas

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Nicusor Dan sedinta Consiliul Primariei  Foto Inquam Photos george Calin (3) jpg
Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE
Președintele Nicușor Dan a stârnit nemulțumire în coaliția de guvernare prin decizia de a amâna desemnarea unui prim-ministru.
Lacul Sfânta Ana, un important obiectiv turistic din Harghita jpeg
Legenda neștiută a Lacului Sfânta Ana. De ce se spune că a fost format din lacrimi și ce iubire neîmplinită ascunde
Lacul Sfânta Ana, ascuns în inima munților Harghitei, este unul dintre cele mai spectaculoase și misterioase lacuri din România. Unic în Europa Centrală, este singurul lac vulcanic intact din regiune și singurul de acest tip din România.
Recep Erdogan FOTO Profimedia (2) jpg
Erdogan face apel la „acţiuni urgente” pentru a preveni o conflagraţie regională. Ce i-a spus lui Trump despre „spirala de violenţă declanşată de atacurile Israelului”
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut duminică, în timpul unei convorbiri telefonice cu liderul Statelor Unite, Donald Trump, „acţiuni urgente” pentru a preveni transformarea conflictului fără precedent dintre Israel şi Iran într-unul regional.
volan webp
Spune-ne cum conduci, ca să-ți spunem cine ești! Poziția mâinilor de pe volan îți dă de gol personalitatea
Ai putea crede că modul în care îți ții mâinile pe volan este pur și simplu o chestiune de confort sau un obicei format în timp. Dar psihologii susțin că acest detaliu aparent banal spune multe despre cine ești cu adevărat.
macron trump jpg
Liderii europeni îl vor presa pe Trump cu privire la strategia Israel-Iran la reuniunea G7
Liderii care se reunesc pentru summitul din Canada intenționează să îl constrângă pe președintele american cu privire la întreaga sa strategie privind Iranul.
image png
O nouă seară cu explozii deasupra orașelor Tel Aviv și Ierusalim. Iranul îi avertizează pe israelieni să părăsească zonele vitale
Duminică seara se auzeau explozii deasupra Tel Aviv și Ierusalimului. Toate zborurile sunt suspendate.
Soldați cu măști de gaze  Sursa ilustrate Ebay  com (2) jpg
Operațiunea secretă a CIA în România: Școala militară pentru război neconvențional
După Al Doilea Război Mondial, un loc interzis de la poalele Munților Făgăraș a devenit un centru de antrenament pentru trupele instruite în știința războiului neconvențional și în folosirea armelor chimice și biologice, arată rapoartele desecretizate ale spionajului american.
bayern fb jpg
Atacuri Israel în Iran FOTO EPA 13126601 jpg
Atacurile israeliene asupra Iranului au ucis cel puțin 406 persoane și au rănit 654. Ce spune o organizație pentru drepturile omului
Loviturile israeliene asupra Iranului au ucis cel puțin 406 persoane și au rănit alte 654, relatează Associated Press, citând Human Rights Activists, cu sediul la Washington.