Poveste cu Nobel literar (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

┼×tim, din m─ârturii ulterioare pr─âbu╚Öirii URSS, c─â, ├«nc─â ├«nainte de 1970 ╚Öi de acordarea premiului Nobel, cazul Soljeni╚Ť├«n se discuta recurent la cel mai ├«nalt nivel, direct ├«n Politburo. Ce facem cu el? ÔÇô se ├«ntrebau liderii sovietelor. Anun╚Ťul Academiei Suedeze din octombrie 1970, prin care lumea afla oficial c─â Soljeni╚Ť├«n a primit Nobelul literar, a fost v─âzut imediat de Kremlin ca o mare oportunitate de a sc─âpa de el. I se va permite s─â mearg─â la ceremonia de decernare ╚Öi nu va mai fi primit ├«napoi. Duc─â-se! Doar c─â Soljeni╚Ť├«n nu era omul care s─â accepte s─â fie alungat a╚Öa din ╚Ťara lui. N-a acceptat s─â plece ├«n lipsa unei asigur─âri oficiale c─â va fi primit ├«napoi.

La Moscova, pe fondul irit─ârii au-to-rit─â╚Ťilor, care percepeau acordarea acestui premiu unuia ca Soljeni╚Ť├«n drept un act politic ostil pus la cale de CIA ╚Öi MI6, ambasadorul suedez se simte prins ├«ntre ciocan ╚Öi nicoval─â. Suedia nu vrea nici s─â strice rela╚Ťia cu Rusia, dar nici s─â fie criticat─â ├«n Occident pentru atitudinea ei, a╚Öa c─â diplomatul opteaz─â pentru o solu╚Ťie ÔÇ×diplomatic─âÔÇť: organizeaz─â el o ceremonie la Ambasad─â, ├«n cadrul c─âreia lui Soljeni╚Ť├«n i se va ├«nm├«na premiul, dar ceremonia va fi privat─â, f─âr─â pres─â ╚Öi f─âr─â relat─âri ulterioare. Soljeni╚Ť├«n refuz─â aceast─â variant─â ÔÇô este de acord cu ceremonia de la Ambasada Suediei din Moscova, dar s─â fie o ceremonie public─â, cu pres─â interna╚Ťional─â ╚Öi discursuri libere. Altfel, spune el, ar fi o umilin╚Ť─â. A╚Öa c─â nu se mai organizeaz─â nimic la Moscova. La Stockholm, un scurt mesaj de acceptare a premiului ╚Öi o rapid─â referire la drepturile fundamentale ale omului, venite de la Soljeni╚Ť├«n, vor fi citite ├«n decembrie 1970, la banchetul de acordare a premiului Nobel, ├«n absen╚Ťa laureatului.

Nu trece mult timp ╚Öi apare ├«n aceast─â poveste a Nobelului acordat lui Soljeni╚Ť├«n un personaj care se va dovedi a fi esen╚Ťial: Stig Fredrikson. Venit la Moscova la ├«nceputul anului 1972, pentru a fi corespondent la fa╚Ťa locului al agen╚Ťiei suedeze de ╚Ötiri TT (Tidningarnas Telegrambyr├ą), Fredrikson avea 27 de ani ╚Öi, spre deosebire de cei mai mul╚Ťi compatrio╚Ťi de-ai s─âi, nu avea iluzii cu privire la adev─ârata natur─â a regimului sovietic. Imediat dup─â ce s-a instalat ├«n noul lui birou, Fredrikson a aflat c─â secretarul permanent al Academiei Suedeze pl─ânuia s─â vin─â el ├«nsu╚Öi la Moscova ca s─â-i decerneze premiul Nobel ostracizatului Soljeni╚Ť├«n. De╚Öi trecuse un an de la ceremonia f─âr─â laureat de la Stockholm, juriul Nobel nu se d─âdea b─âtut: trebuia g─âsit─â o cale ca Soljeni╚Ť├«n s─â primeasc─â public laurii celui mai important premiu literar al lumii. Evident, Soljeni╚Ť├«n nu ╚Ötia prea multe despre aceast─â dorin╚Ť─â a secretarului Academiei. ├Än acest context, Fredrikson a reu╚Öit s─â afle adresa la care locuia Soljeni╚Ť├«n ╚Öi s-a dus s─â-l viziteze pentru a-i spune ce se pune la cale ╚Öi a-l ├«ntreba cum ar vrea s─â fie ceremonia. Soljeni╚Ť├«n s-a ar─âtat sceptic cu privire la posibilitatea organiz─ârii unei asemenea festivit─â╚Ťi ╚Öi a avut dreptate ÔÇô peste c├«teva zile, Academia de la Stockholm a fost anun╚Ťat─â c─â URSS nu acord─â viz─â de intrare secretarului. Cu acea ocazie, Fredrikson ╚Öi Soljeni╚Ť├«n au stabilit c─â e bine s─â se ├«nt├«lneasc─â regulat, ├«n secret.

De aici ├«ncepe o aventur─â demn─â de romane poli╚Ťiste, cu ├«nt├«lniri prin g─âri ╚Öi pasaje subterane, cu semne, parole ╚Öi coduri, cu so╚Ťiile celor doi care ├«╚Öi plimbau copiii prin parcuri ╚Öi, f─âc├«ndu-se c─â ├«i aranjeaz─â, se aplecau una spre cealalt─â ╚Öi pasau mesaje scrise dintr-un c─ârucior ├«n altul. Totodat─â, Fredrikson ╚Öi Soljeni╚Ť├«n au stabilit ╚Öi un plan de urgen╚Ť─â. Obiceiul lor era s─â se ├«nt├«lneasc─â clandestin cam o dat─â pe lun─â. Data ╚Öi locul ├«nt├«lnirii se stabileau de la o ├«nt├«lnire la urm─âtoarea. Totu╚Öi, dac─â Soljeni╚Ť├«n va sim╚Ťi cumva c─â se apropie arestarea lui, va suna la biroul TT. Cum secretara biroului moscovit al agen╚Ťiei era sigur agent─â KGB ╚Öi tr─âgea cu urechea la toate convorbirile telefonice ale suedezilor din agen╚Ťie, conven╚Ťia era ca Soljeni╚Ť├«n s─â pretind─â c─â a gre╚Öit num─ârul ÔÇô la acea vreme, re╚Ťeaua de telefoane de la Moscova era haotic─â, iar fenomenul ÔÇ×A╚Ťi gre╚Öit num─ârulÔÇť era foarte frecvent. A╚Öadar, un telefon gre╚Öit nu era deloc suspect. Ei bine, dac─â Soljeni╚Ť├«n va suna la telefonul lui Fredrikson din agen╚Ťie ╚Öi va pretinde s─â vorbeasc─â cu un anume tovar─â╚Ö X de la sp─âl─âtoria Y, i se va spune c─â a gre╚Öit num─ârul, dar Fredrikson va ╚Öti c─â e semnalul ÔÇ×Urgent, mi se preg─âte╚Öte ceva!ÔÇť ╚Öi va merge de ├«ndat─â ├«ntr-un punct de ├«nt├«lnire deja stabilit, unde Soljeni╚Ť├«n ├«i va povesti totul.

├Äncep├«nd cu prim─âvara lui 1972, rela╚Ťiile dintre Soljeni╚Ť├«n ╚Öi t├«n─ârul jurnalist suedez devin tot mai apropiate, iar disidentul cap─ât─â deplin─â ├«ncredere. Emo╚Ťionant ├«n aceast─â rela╚Ťie este c─â Fredrikson accept─â c─â rolul de ÔÇ×c─âr─âu╚ÖÔÇť de informa╚Ťii ╚Öi texte soljeni╚Ťiene spre Occident implic─â o restr├«ngere profesional─â serioas─â. ╚śtie c─â nu va putea fi el cel care d─â lumii ca ╚Ötire ceea ce va afla de Soljeni╚Ť├«n. Ar fi fost imediat descoperit. A╚Öa c─â decide s─â dea mai departe, altor colegi de la agen╚Ťiile occidentale de ╚Ötiri acreditate la Moscova, informa╚Ťiile de la Soljeni╚Ť├«n, ca fiind ÔÇ×dintr-o surs─â sigur─âÔÇť. Admirabil este c─â ╚Öefii lui Fredrikson de la Stockholm, pu╚Öi la curent de acesta cu privire la leg─âtura lui cu Soljeni╚Ť├«n, accept─â acest sacrificiu profesional pentru o cauz─â moral─â superioar─â. M─â ├«ntreb: c├«╚Ťi ar mai face-o ast─âzi?

Fredrikson spune c─â, din aprilie 1972 p├«n─â ├«n februarie 1974, a avut cam dou─âzeci de ├«nt├«lniri clandestine cu Soljeni╚Ť├«n, prilej cu care acesta i-a dat diferite texte pe care suedezul le-a scos ├«n Occident. Printre acestea a fost ╚Öi faimosul discurs de acceptare a Nobelului literar, pe care Soljeni╚Ť├«n l-a scris ├«ndelung, ├«ntre 1971 ╚Öi 1972. Un text de nou─â pagini care a fost fotografiat pagin─â cu pagin─â de Soljeni╚Ť├«n ├«nsu╚Öi. Cele nou─â negative au fost rulate ╚Öi introduse ├«n ni╚Öa de baterii a unui banal aparat de radio cu care Fredrikson a luat avionul spre Suedia. Negativele au fost developate, apoi transcrise ╚Öi astfel a putut ap─ârea discursul de acceptare ├«n presa interna╚Ťional─â, ├«n august 1972. Conducerea URSS a fost furibund─â. Evident, dup─â aceast─â opera╚Ťiune, Fredrikson s-a temut s─â mai scoat─â alte materiale ale lui Soljeni╚Ť├«n peste grani╚Ť─â, c─âci se a╚Ötepta la o serioas─â ├«nt─ârire a supravegherii scriitorului. Totu╚Öi, nu l-a putut l─âsa pe disident balt─â, mai ales c─â au venit vremuri ╚Öi mai grele. Astfel, Fredrikson a g─âsit o alt─â cale de a scoate textele lui Soljeni╚Ť├«n peste grani╚Ť─â: acestea erau duse de el ├«nsu╚Öi la Ambasada Norvegiei, care, mult mai curajoas─â dec├«t Ambasada Suediei, le scotea spre Oslo cu valiza diplomatic─â.

O dat─â reper a acestei pove╚Öti este septembrie 1973 ÔÇô atunci a sunat telefonul de pe biroul lui Stig Fredrikson ╚Öi o voce pe care suedezul a recunoscut-o imediat a ├«ntrebat dac─â poate s─â vorbeasc─â cu tovar─â╚Öul X de la sp─âl─âtoria Y. Restul, s─âpt─âm├«na viitoare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.