Poveste cu Nobel literar (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Peste dou─â s─âpt─âm├«ni, revista noastr─â va publica un Dosar dedicat memoriei scriitorului rus Aleksandr Soljeni╚Ť├«n, de la a c─ârui moarte se vor ├«mplini, ├«n august, 10 ani ╚Öi de la a c─ârui na╚Ötere se vor ├«mplini, ├«n decembrie, 100 de ani. Va fi un Dosar extrem de interesant, nu vreau s─â anticipez acum nimic din con╚Ťinutul s─âu, dar cred c─â e bine s─â reamintesc, celor care au ╚Ötiut-o, sau s─â istorisesc, celor care nu ╚Ötiu, cum a luat Soljeni╚Ť├«n premiul Nobel pentru literatur─â ╚Öi ce i s-a ├«nt├«mplat din aceast─â cauz─â.

A╚Öadar, pe 8 octombrie 1970, Academia Suedez─â a anun╚Ťat c─â premiul Nobel pentru literatur─â se acord─â lui Alek-sandr Soljeni╚Ť├«n, ÔÇ×pentru for╚Ťa etic─â cu care a continuat inepuizabilele tradi╚Ťii ale literaturii ruseÔÇť. Lumea era ├«n plin R─âzboi Rece. URSS era condus─â cu m├«n─â de fier de teribilul Leonid Brejnev, iar Aleksandr Soljeni╚Ť├«n era ├«ntr-un moment foarte delicat al propriei vie╚Ťi. Firesc, dup─â anun╚Ťul de la Stockholm, to╚Ťi ochii s au ├«ntors spre Kremlin: ce va face acum guvernul sovietic?

Ca s─â ├«n╚Ťelegem mai bine de ce lumea ├«ntreag─â a privit imediat dup─â acest anun╚Ť spre inima puterii sovietice, trebuie s─â ne amintim contextul. URSS avea o rela╚Ťie extrem de intens─â ╚Öi de accidentat─â cu premiile Nobel. Cineva va trebui s─â scrie, la un moment dat, istoria rela╚Ťiei dintre Soviete ╚Öi Nobelul literar, c─âci este una dintre cele mai importante pove╚Öti culturale ale secolului trecut ÔÇô eu voi puncta, aici, doar c├«teva repere care ne vor ajuta s─â ├«n╚Ťelegem mai bine cazul lui Soljeni╚Ť├«n. A╚Öadar, ├«ntre 1918 ╚Öi 1991, cinci scriitori ru╚Öi/sovietici au primit mult r├«vnita cunun─â literar─â suedezo-norvegian─â: Ivan Bunin (1933), Boris Pasternak (1958), Mihail ╚śolohov (1965), Aleksandr Soljeni╚Ť├«n (1970) ╚Öi Iosif Brodski (1987). ├Än cazurile Bunin ╚Öi Brodsky, guvernul sovietic nu prea avea ce face pentru c─â cei doi scriitori se g─âseau ├«n exil la data acord─ârii premiului. ├Än cazul celorlal╚Ťi trei, ├«ns─â, pove╚Ötile s├«nt de-a dreptul palpitante, av├«nd sensuri care dep─â╚Öesc cu mult simpla istorie literar─â.

Cu Pasternak, totul a pornit de la o carte pe care cenzura sovietic─â i-a respins-o c├«nd autorul a depus-o spre publicare, ├«n 1957: capodopera Doctor Jivago. Autorul, care se afla ├«ntr-o rela╚Ťie politic─â proast─â cu autorit─â╚Ťile, a cedat insisten╚Ťei unui amic, a acceptat ca acesta s─â treac─â manuscrisul pitit ├«n bagajul s─âu ├«n Italia, pentru a fi publicat acolo. Succesul romanului a fost instantaneu ╚Öi fulminant. Un an mai t├«rziu, Pasternak a primit Nobelul. Este de ad─âugat c─â numele lui era ├«n discu╚Ťia juriului Nobel pentru a fi premiat ├«nc─â din 1946, dar povestea public─ârii ╚Öi succesul enorm al lui Jivago au fost decisive. Kremlinul, furios c─â romanul respins de propriul aparat ideologic a ap─ârut, totu╚Öi, cu ova╚Ťii ├«n Occident, nu a permis autorului s─â participe la festivitatea de decernare a premiului. ├Än presa sovietic─â a vremii s-a livrat doar teza oficial─â, c─â trecerea manuscrisului Jivago peste grani╚Ť─â, publicarea, succesul ╚Öi premiul Nobel s├«nt, de la cap la coad─â, o opera╚Ťiune CIA ╚Öi MI6 prin care se urm─ârea ponegrirea glorioasei Uniuni. Abia ├«n 1988, urma╚Öii scriitorului au putut primi, ├«ntr-o ceremonie, ├«nsemnele nobeliarde, ├«n numele tat─âlui lor care decedase la trei ani dup─â acordarea premiului.

Acum, e momentul pentru un alt detaliu important care se va reg─âsi ╚Öi ├«n cazul Soljeni╚Ť├«n. ├Än anii R─âzboiului Rece, guvernele suedeze au fost printre cei mai bl├«nzi, ├«n╚Ťeleg─âtori ╚Öi concilian╚Ťi occidentali ├«n raporturile politice cu sovieticii. Poate din cauza ├«nclina╚Ťiei spre socialism a societ─â╚Ťii suedeze (pentru decenii, sociali╚Ötii suedezi au c├«╚Ötigat alegerile ├«n ╚Ťara lor), poate pentru c─â au ei o voca╚Ťie a neutralit─â╚Ťii, fapt este c─â, imediat dup─â episodul Pasternak, a ap─ârut zvonul c─â guvernul suedez a ├«nceput, discret ╚Öi eficient, s─â explice ici-colo, unde trebuie, c─â nu e bine ca Nobelul literar s─â devin─â prilej de dihonie, c─â nu trebuie b─âgat─â literatura ├«n cele politice ╚Öi c─â, dac─â se poate, juriul ar trebui s─â fac─â un gest prietenesc c─âtre URSS, mai ales c─â marea literatur─â sovietic─â/rus─â e plin─â de talente. Astfel, ╚Öapte ani mai t├«rziu, c├«nd s-a anun╚Ťat c─â premiul Nobel pentru literatur─â pe anul 1965 se acord─â lui Mihail ╚śolohov, cerurile estice s-au ├«nseninat. ╚śolohov era unul dintre scriitorii oficiali ai regimului, fusese prieten cu Stalin, prieten cu Hru╚Öciov mai apoi, iar imensul s─âu roman Pe Donul lini╚Ötit, care a impresionat juriul Nobel, era exact literatura cea mai bun─â pe care o putea produce comunismul. Evident, Mihail ╚śolohov a mers la ceremonie, ambasada sovietic─â de la Stockholm a fost onorat─â s─â fac─â toate aranjamentele, sovieticii ╚Öi suedezii s-au ├«mbr─â╚Ťi╚Öat sub semnul marii literaturi. Ei bine, de abia se reparase rela╚Ťia dintre Academia suedez─â ╚Öi cultura sovietic─â ├«n 1965, c─â cinci ani mai t├«rziu Academia a zb├«rcit-o iar: de data asta cu Aleksandr Soljeni╚Ť├«n. Acesta e contextul istoric-cultural. La fel de important pentru a ├«n╚Ťelege povestea acestui Nobel este momentul biografic ├«n care premierea l-a surprins pe scriitor.

├Än 1970, Aleksandr Soljeni╚Ť├«n avea 49 de ani ╚Öi trecea printr-unul dintre cele mai dificile momente ale rela╚Ťiei sale cu regimul sovietic. Anul 1970 era foarte prost pentru scriitor. Mai ├«nt├«i, a fost dat afar─â din Uniunea Scriitorilor, ceea ce ├«nsemna c─â nu mai putea publica nimic. Imediat dup─â aceea i s-a retras dreptul de ╚Öedere la Moscova. Trebuia s─â plece spre Urali. ╚śi toate acestea ├«n timp ce so╚Ťia lui a╚Ötepta primul lor copil. Cu locuin╚Ťa va rezolva, mut├«ndu-se ├«n garajul vilei violoncelistului Mstislav Rostropovici, care l-a g─âzduit imediat, cu o generozitate ╚Öi un curaj uimitoare pentru acea vreme. Rostropovici va avea ceva necazuri de pe urma gestului s─âu, inclusiv o interdic╚Ťie de a mai c├«nta ├«n concerte pentru ╚Öase luni, care s-ar fi prelungit f─âr─â ├«ndoial─â dac─â David Oistrah ╚Öi Sviatoslav Richter nu s-ar fi solidarizat cu colegul lor. Altfel, pentru Soljeni╚Ť├«n, acest nou episod de prigoan─â nu era ceva neobi╚Önuit. Omul fusese anchetat la Liubianka c├«teva luni de zile ├«n 1945, apoi f─âcuse opt ani de Gulag ╚Öi fusese, dup─â eliberare, interzis de at├«tea ori. De data asta, ├«ns─â, lucrurile vor evolua ├«ntr-un fel cu totul nea╚Öteptat.

Ce s-a întîmplat mai departe, săptămîna viitoare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.