Pot fi prevenite erorile judiciare?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 ÔÇô 5 ianuarie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

├Än condi╚Ťiile democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, judec─âtorul se afl─â ├«ntr-o pozi╚Ťie privilegiat─â. El poate c─âuta adev─ârul ╚Öi ├«nf─âptui dreptatea f─âr─â a deveni el ├«nsu╚Öi o victim─â. ├Äntotdeauna c─âutarea adev─ârului ╚Öi ├«nf─âptuirea drept─â╚Ťii s├«nt acte de libertate. De multe ori, de-a lungul istoriei, libertatea a fost posibil─â numai prin sacrificiul suprem, iar martirii au luminat prin libertatea lor calea c─âtre adev─âr. Din fericire, ├«n regimul politic al democra╚Ťiei constitu╚Ťionale nu mai este nevoie s─â fii martir pentru a fi liber. C─âut├«nd ╚Öi descoperind adev─ârul, ├«nf─âptuind dreptatea,  judec─âtorul ├«╚Öi pune ├«n lucru propria libertate ╚Öi contribuie la asigurarea libert─â╚Ťii celorlal╚Ťi. Gradul de libertate al comunit─â╚Ťii este direct propor╚Ťional cu gradul de adev─âr ╚Öi de dreptate. Dar, ca orice fiin╚Ť─â omeneasc─â, judec─âtorul nu se bucur─â de infailibilitate. Judecata sa nu este scutit─â de riscul erorii. Judec─âtorul trebuie s─â fie el ├«nsu╚Öi con╚Ötient c─â nu este infailibil, c─â oric├«t de bogat ╚Öi de complex ar fi arsenalul s─âu metodologic ╚Öi oric├«t de puternic─â ar fi virtutea sa moral─â pentru c─âutarea ╚Öi aflarea adev─ârului, eroarea judiciar─â nu este exclus─â. ╚śtiind c─â nu este infailibil, ╚Ötiind c─â poate s─â gre╚Öeasc─â, judec─âtorul poate reduce sfera de manifestare a erorii judiciare.

O asemenea atitudine a judec─âtorului este posibil─â printr-o perseverent─â stare de veghe a con╚Ötiin╚Ťei morale.

Erorile judiciare s─âv├«r╚Öite f─âr─â rea-credin╚Ť─â, f─âr─â inten╚Ťia de a comite o nedreptate s├«nt, ├«n primul r├«nd, rezultatul comodit─â╚Ťii intelectuale ╚Öi morale. Ispita comodit─â╚Ťii este una dintre cele mai puternice, dar dac─â judec─âtorul se las─â sedus de aceast─â ispit─â, nu mai merge pe drumul afl─ârii adev─ârului, ci pe cel al ignor─ârii lui. Adev─ârul nu poate fi descoperit f─âr─â acuitatea privirii morale, iar dreptatea ca form─â de manifestare a binelui nu este posibil─â f─âr─â adev─âr. Starea de veghe a con╚Ötiin╚Ťei morale ╚Öi-a g─âsit o inspirat─â expresie ├«n Evanghelia dup─â Matei (6, 22-23): ÔÇ×Lumin─âtorul trupului este ochiul; deci dac─â ochiul t─âu este curat, tot trupul t─âu va fi luminat; dar dac─â ochiul t─âu este r─âu, tot trupul t─âu va fi ├«ntunecat. Deci, dac─â lumina care se afl─â-n tine este ├«ntuneric, cu at├«t mai mult ├«ntunericul!ÔÇŁ. ├Än aceast─â expresie a con╚Ötiin╚Ťei morale ca stare de veghe se reg─âse╚Öte atitudinea pe care trebuie s─â o aib─â judec─âtorul ├«n c─âutarea sa neobosit─â pentru aflarea adev─ârului ╚Öi ├«nf─âptuirea drept─â╚Ťii. Numai pe adev─ârul faptelor poate fi cl─âdit─â apoi arhitectura argumentelor pentru aplicarea corect─â a legii ╚Öi pentru ├«nf─âptuirea drept─â╚Ťii. Mult mai grave s├«nt ├«ns─â erorile judiciare s─âv├«r╚Öite cu vinov─â╚Ťie de c─âtre judec─âtor. Corup╚Ťia nu se opre╚Öte la poarta institu╚Ťiilor Justi╚Ťiei. Nu este ├«nt├«mpl─âtor c─â unul dintre motivele de revizuire a hot─âr├«rilor judec─âtore╚Öti, at├«t ├«n materie civil─â, c├«t ╚Öi ├«n materie penal─â, este condamnarea judec─âtorului pentru o infrac╚Ťiune privitoare la pricina pe care a solu╚Ťionat-o. La acest motiv de revizuire se adaug─â acela ├«n care judec─âtorul a fost sanc╚Ťionat disciplinar definitiv pentru exercitarea func╚Ťiei cu rea-credin╚Ť─â sau grav─â neglijen╚Ť─â, dac─â aceste ├«mprejur─âri au influen╚Ťat solu╚Ťia pronun╚Ťat─â ├«n cauz─â.

Organizarea procesului judiciar ├«n mai multe etape ╚Öi sistemul c─âilor de atac, inclusiv al celor extraordinare, constituie remediile fire╚Öti pentru corectarea erorilor judiciare, dar mai importante dec├«t aceste remedii s├«nt mijloacele pentru prevenirea erorilor judiciare. Formarea ini╚Ťial─â ╚Öi formarea continu─â a judec─âtorilor trebuie s─â asigure at├«t ├«nsu╚Öirea metodologiei procedurale ╚Öi a tehnicilor complementare de c─âutare ╚Öi de aflare a adev─ârului ├«n orice proces, c├«t ╚Öi ├«nsu╚Öirea valorilor ╚Öi regulilor deontologice specifice, astfel ├«nc├«t con╚Ötiin╚Ťa moral─â ca stare de veghe s─â aib─â un temei solid. Premisa form─ârii profesionale trebuie s─â fie ├«ns─â dublat─â de asumarea de c─âtre corpul judec─âtorilor a valorilor morale ale profesiei. Activitatea de judecat─â, managementul dosarelor ╚Öi conducerea judiciar─â nu epuizeaz─â con╚Ťinutul sferei datoriilor judec─âtorilor. Ei trebuie s─â cunoasc─â starea Justi╚Ťiei, s─â participe la rezolvarea problemelor ridicate de societate ╚Öi a nemul╚Ťumirilor semnalate ├«n leg─âtur─â cu activitatea judec─âtoreasc─â, s─â nu se izoleze ├«ntr-un turn de filde╚Ö, s─â fie prezen╚Ťi ├«n via╚Ťa comunit─â╚Ťii profesionale, inclusiv prin preocuparea de a preveni s─âv├«r╚Öirea erorilor judiciare.

Iar atunci c├«nd exist─â atacuri la adresa Justi╚Ťiei, ini╚Ťiate de grupuri de interese care neag─â, direct sau indirect, valorile democra╚Ťiei constitu╚Ťionale ╚Öi urm─âresc destabilizarea ordinii de drept, judec─âtorii trebuie s─â g─âseasc─â o cale de a comunica at├«t motivele reale ale acestor atacuri, c├«t ╚Öi argumentele care sporesc ╚Öi consolideaz─â credibilitatea Justi╚Ťiei. Dialogul cu societatea este indispensabil pentru realizarea acestor ╚Ťeluri. Cu at├«t mai mult corpul magistra╚Ťilor nu trebuie s─â r─âm├«n─â pasiv atunci c├«nd problemele ╚Öi nemul╚Ťumirile ap─ârute ├«n leg─âtur─â cu activitatea judiciar─â au o baz─â real─â, fiind generate tocmai de s─âv├«r╚Öirea unor erori judiciare. Instan╚Ťele de judecat─â, Consiliul Superior al Magistraturii, asocia╚Ťiile judec─âtorilor trebuie s─â recepteze aceste nemul╚Ťumiri, s─â le analizeze critic, s─â g─âseasc─â solu╚Ťiile pentru rezolvarea lor ╚Öi s─â comunice aceste solu╚Ťii astfel ├«nc├«t tensiunile dintre Justi╚Ťie ╚Öi societate s─â fie diminuate ╚Öi ├«nl─âturate. ├Än acest fel, corpul judec─âtorilor ├«╚Öi ├«ndepline╚Öte misiunea de a asigura armonia social─â nu numai prin aflarea adev─ârului ╚Öi pronun╚Ťarea unor solu╚Ťii drepte ├«n cauzele judecate, ci ╚Öi printr-o pedagogie judiciar─â care s─â consolideze adev─ârul ╚Öi dreptatea ca valori ├«mp─ârt─â╚Öite de ├«ntreaga comunitate.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.