Piranesi la MNAR

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Acum vreo ╚Öapte ani, ├«ntr-o splendid─â zi de prim─âvar─â, cu cer ├«nalt ╚Öi azuriu, inundat─â de lumin─â proasp─ât─â, eram ├«ntr-o ├«nc─âpere a muzeului Scharf-Gerstenberg din Berlin ├«nconjurat de 16 gravuri cum nu mai v─âzusem. Venisem special de la Bucure╚Öti s─â le v─âd. ╚śtiam c─â voi fi surprins, dar, vorba aceea, nici chiar a╚Öa! ├Änc─âperea muzeal─â era mic─â, a╚Öa c─â gravurile epuizau tot spa╚Ťiul de expunere. ╚śi, chiar de-ar fi fost altfel, nimic nu ar fi putut s─â mai stea l├«ng─â ele. C─âci ele lichidau cu for╚Ťa lor dantesc─â ├«ns─â╚Öi ziua prim─âv─âratec─â de afar─â. Vedeam cele 16 desene din ciclul ÔÇ×Carceri dÔÇÖInvenzioneÔÇŁ de Giovanni Battista Piranesi (1720-1778). Ele reprezint─â spa╚Ťii carcerale produse de ├«nchipuirea exaltat─â a artistului. Se zice c─â Piranesi le-a desenat la 24 de ani, ├«ntr-un moment de acut─â morbiditate, sub chinul unei febre puternice, a╚Öa c─â s├«nt unanim considerate drept halucina╚Ťii ale unui incon╚Ötient r─âscolit. Poate de aceea modernii, mari amatori de freudism ╚Öi de suprarealism, le privesc ├«nc├«nta╚Ťi ca antemerg─âtoare. De altfel, titlul dat acestui ciclul este ambiguu, ÔÇ×Carceri dÔÇÖInvenzioneÔÇŁ put├«nd ├«nsemna ╚Öi ├«nchisori imaginare, a╚Öa cum se traduce cel mai frecvent, dar ╚Öi ├«nchisori ale imagina╚Ťiei. Aceast─â ambiguitate face deliciul amatorilor de introspec╚Ťii ├«n obscuritatea sinelui. F─âr─â s─â spun c─â cea de-a doua traducere ar face mai degrab─â dreptate gravurilor lui Piranesi, totu╚Öi este evident c─â lectura deschis─â astfel se sus╚Ťine. Faptul c─â ├«n toate plan╚Öele ÔÇ×├ÄnchisorilorÔÇŁ spa╚Ťiile s├«nt ├«nchise ╚Öi c─â imaginarul, oric├«t de bogat sau de extravagant, se dezvolt─â ├«ntr-un interior f─âr─â ie╚Öire ne duce aproape de ideea ├«nchiderii fatale a imagina╚Ťiei. Oric├«t ar fi de exploziv─â ╚Öi de dezinhibat─â, imagina╚Ťia are limite!

Gravurile ÔÇ×├ÄnchisorilorÔÇŁ prezint─â structuri arhitecturale fantastice, subterane ╚Öi lugubre, dar m─âre╚Ťe ╚Öi perfect plauzibile ├«n acela╚Öi timp, astfel c─â ceea ce se st├«rne╚Öte ├«n privitor nu este frica propriu zis─â, ci acel tremendum jungian. Arhitectul din Piranesi nu a permis artistului s─â fabuleze p├«n─â dincolo de rigorile rezisten╚Ťei. Zidurile, coloanele, arcadele, grinzile, sc─ârile, balustradele, pasarelele, pode╚Ťurile ╚Öi por╚Ťile ce se pot mi╚Öca prin ac╚Ťiunea unor scripe╚Ťi, lan╚Ťuri, p├«rghii ╚Öi contragreut─â╚Ťi, belciuge enorme ╚Öi ro╚Ťi din╚Ťate cuprinse ├«n mecanisme uria╚Öe indic─â un spa╚Ťiu care nu iese de sub controlul calculului geometric, ingineresc. Imagina╚Ťia erupe respect├«nd regulile arhitecturii. N-a╚Ö spune c─â se simte vreo reflec╚Ťie de ordin moral ori teologic ÔÇô aici nu de╚Ťinu╚Ťii s├«nt importan╚Ťi (de altfel, ei nici nu se prea v─âd, abia ici-colo c├«te o siluet─â trudind), ci ├«nchisoarea ├«n sine. Ea, ├«nchisoarea, este capodopera.

Am re├«nt├«lnit c├«teva dintre aceste desene ├«n expozi╚Ťia Piranesi (ÔÇ×Arhitecturi ╚Öi fantasmeÔÇŁ) de la Muzeul Na╚Ťional de Art─â. Organizat─â pentru a marca 300 de ani de la na╚Öterea artistului, expozi╚Ťia este, f─âr─â nici o exagerare, un mare eveniment cultural. ├Än 39 de plan╚Öe, demersul expozi╚Ťional atinge trei cicluri majore din arta lui Piranesi: pe l├«ng─â ÔÇ×Carceri dÔÇÖInvenzioneÔÇŁ, ÔÇ×GrotteschiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Vedutte di RomaÔÇŁ.

Giovanni Battista Piranesi a avut un destin artistic unic ÔÇô poate or mai fi ╚Öi altele asem─ân─âtoare, dar eu nu mai cunosc. ├Än general, dac─â contemporanii ╚Öi genera╚Ťia imediat urm─âtoare unui artist nu dau multe parale pe el, ╚Öansele lui de a sfida uitarea s├«nt, practic, zero. Mai mult, dac─â dup─â dou─â genera╚Ťii artistul este, totu╚Öi, descoperit, dar renumele s─âu nu poate trece de cercul str├«mt al unor snobi sofistica╚Ťi, iar─â╚Öi, ╚Öansa lui de a r─âm├«ne ├«n memoria colectiv─â este minim─â. ╚śi, totu╚Öi, cu Piranesi s-a ├«nt├«mplat altfel. ├Än vremea lui ╚Öi imediat dup─â aceea, a fost socotit un artist de rang secund. Totu╚Öi, la multe decenii dup─â ce a murit, au ap─ârut admiratori precum De Quincey, Coleridge, de Musset, Victor Hugo, Baudelaire, Th. Gautier, Mallarm├ę. S-a dezvoltat un mic cult al lui Piranesi, dar acesta a r─âmas ├«nchis, elitist, consumat de insiders, de connoisseurs. Nici chiar la jum─âtatea secolului XX numele Piranesi nu spunea multe, de vreme ce, ├«ntr-o lucrare considerat─â de referin╚Ť─â pentru introducerea ├«n istoria artelor, precum voluminoasa The History of Art a lui E.H. Gombrich, ap─ârut─â ├«n 1950, nu este pomenit nici m─âcar o dat─â.

╚śi totu╚Öi, ├«n anii ÔÇÖ80-ÔÇÖ90 ai secolului trecut, gloria lui Piranesi ajunge la cote legendare. Ast─âzi, este considerat cel mai important gravor al secolului al XVIII-lea ╚Öi, nu pentru pu╚Ťini, chiar cel mai important desenator al vremii sale, superior lui Tiepolo, care i-a fost mentor o perioad─â, sau chiar lui Goya, care era cu 20 de ani mai t├«n─âr ╚Öi al─âturi de care este, ast─âzi, plasat adesea ├«n expozi╚Ťii. Numele lui Piranesi a explodat pur ╚Öi simplu ├«n spa╚Ťiul culturii generale odat─â cu eseul lui Marguerite Yourcenar din 1962. ├Än 1996, Editura Humanitas a publicat acest eseu ├«n admirabila traducere a lui Petru Cre╚Ťia, ├«ntr-un volum care a purtat chiar titlul s─âu: Creierul negru al lui Piranesi. Titlul reproduce primul vers dintr-un fragment de poem din 1856 al lui Victor Hugo, ├«n care s├«nt evocate, ├«n stilul ÔÇ×EpigoniiÔÇŁ, mari personalit─â╚Ťi devenite mituri precum Mozart, Beethoven, Gluck, Pergolesi ╚Ö.a. Printre ei se g─âse╚Öte ╚Öi Piranesi, la care Hugo se refer─â astfel: ÔÇ×Le noir cerveau de Piran├Ęse / Est une b├ęante fournaise / O├╣ se m├¬lent lÔÇÖarche et le ciel, / LÔÇÖescalier, la tour, la colonne ; / O├╣ cro├«t, monte, sÔÇÖenfle et bouillonne / LÔÇÖincommensurable BabelÔÇŁ.

N─âscut la Vene╚Ťia, Piranesi urmeaz─â de foarte t├«n─âr ucenicia ├«n gravur─â, dar ╚Öi studii de arhitectur─â. Yourcenar va spune c─â acesta a ╚Öi fost marele s─âu avantaj comparativ ÔÇô a putut g├«ndi gravura ca un arhitect. De fapt, Piranesi a fost mereu la mijloc. Se spune c─â a fost eliminat dintr-un atelier de gravur─â unde ucenicea pe motiv c─â era ÔÇ×prea pictorÔÇŁ, ceea ce, s─â recunoa╚Ötem, pentru un gravor e mai degrab─â o problem─â dec├«t un avantaj. Cum Vene╚Ťia vremii sale se ofilea ╚Öi comenzile se ├«mpu╚Ťinau, Piranesi s-a mutat la Roma, ora╚Ö de care s-a ├«ndr─âgostit definitiv, c─âruia i s-a dedicat cu impresionant─â loialitate artistic─â ╚Öi de a c─ârui istorie va r─âm├«ne legat pentru totdeauna. Este autorul a sute de vedutte (vederi) reprezent├«nd col╚Ťuri din Roma, aproape ├«n totalitate ruine. Mai mult de o duzin─â dintre ele pot fi admirate ├«n expozi╚Ťia de la MNAR. La Roma, unde a sosit pe c├«nd avea 20 de ani, Piranesi va opta pentru tehnica acvaforte, ├«n care va lucra p├«n─â la sf├«r╚Öitul vie╚Ťii.

Putem, desigur, s─â-l compar─âm cu al╚Ťi mari autori de vedutte ╚Öi, din multe motive, Canaletto e primul care vine ├«n minte (expozi╚Ťia ne ├«ndeamn─â, de altfel, s-o facem), dar nu ├«mi dau seama ce folos am scoate de aici. Mie mi se pare mai important s─â observ─âm c─â, ├«n vremea de glorie a rococo-ului, Piranesi caut─â ├«n umbrele trecutului ├«ndep─ârtat. Nu-mi pot reprima impresia c─â artistul fuge deliberat de contextul vremii sale. Exuberan╚Ťa prezentului s─âu ├«i repugn─â, iar efuziunile ├«n curbe generoase, solare, aurite ale contemporanilor decoratori nu ├«i spuneau nimic. Ruinele s├«nt, la el, nu doar forme de memorie, nu doar surse de melancolie, nu doar por╚Ťi de incursiune ├«ntr-un trecut glorios, ci declara╚Ťii despre condi╚Ťia uman─â. Yourcenar observ─â c─â oamenii prezen╚Ťi ├«n lucr─ârile lui s├«nt ÔÇ×microscopiciÔÇŁ, detectabili cu lupa, ├«n vreme ce construc╚Ťiile, fie ele ruine sau nu, s├«nt enorme. Tr─âim zi de zi printre ruine (nu m─â refer doar la ziduri ╚Öi cl─âdiri!) care, fie c─â le b─âg─âm de seam─â ori nu, induc ├«n vie╚Ťile noastre un continuu farmec ofilit, un neterminat suspin ÔÇ×ce-am fost ╚Öi ce-am ajunsÔÇŁ, un g├«nd ├«mb─âtr├«nit, de Eccleziast. Piranesi e artistul lor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.