Pentru antisemi╚Ťi ╚Öi terori╚Öti, viitorul arat─â bine

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

P├«n─â pe 10 mai, totul fusese doar o dezordine intern─â ├«n Israel. Pe 10 mai, ├«ns─â, Hamas ╚Öi Jihadul Islamic Palestinian au ├«nceput s─â atace Israelul cu sute de rachete, iar Israelul a r─âspuns viguros. Pe 21 mai, p─âr╚Ťile au acceptat s─â ├«nceteze focul. Mul╚Ťi au spus c─â nu s-a petrecut nimic special: a fost doar un nou episod al s├«ngeroasei confrunt─âri israeliano-palestiniene care nu are sf├«r╚Öit. Israelul se afl─â, practic, ├«n stare de r─âzboi cu vecinii s─âi din 14 mai 1948 ├«ncoace deoarece confruntarea dintre palestinienii arabi ╚Öi evrei este ├«nc─â mai veche. De fapt, conflictul e at├«t de vechi ╚Öi s-a dezvoltat p├«n─â la ce vedem ast─âzi ├«n at├«tea ├«ncurcate circumstan╚Ťe, ├«nc├«t pornirea infantil─â de a afla cine ÔÇ×a ├«nceputÔÇŁ ca s─â afl─âm astfel cine e ÔÇ×de vin─âÔÇŁ este ridiculizat─â de o istorie foarte complicat─â.

Venind ├«n zilele noastre, trebuie spus c─â problema cea mai mare cu istoriile complicate este c─â ignoran╚Ťii nici nu le cunosc ╚Öi nici nu pot s─â le cunoasc─â. Or, lumea ├«n care tr─âim e tot mai mult ├«n m├«na ignoran╚Ťilor. Ce va fi ├«n conflictul israeliano-palestinian nu ╚Ötiu, dar ╚Ötiu sigur c─â derularea ├«n viitor a acestui conflict va fi tot mai dependent─â de starea de spirit a societ─â╚Ťii globale care, ea ├«ns─â╚Öi, devine tot mai mult o mas─â de ignoran╚Ťi ├«n re╚Ťea, tot mai con╚Ötien╚Ťi de puterea lor. ├Än consecin╚Ť─â: pe de o parte, gradul de cultur─â politic─â al celor mandata╚Ťi s─â ia decizii este tot mai sc─âzut ╚Öi, pe de alt─â parte, masele tot mai influente s├«nt tot mai vulnerabile la propagand─â ╚Öi neadev─âr (consecin╚Ťe ale ignoran╚Ťei). Fapt este c─â avem acum ├«n spa╚Ťiul israeliano-palestinian un r─âzboi total, dup─â toate defini╚Ťiile posibile. Un r─âzboi f─âr─â sf├«r╚Öit, care se poart─â cu toate mijloacele (uneori cu armate regulate, alteori cu grupuri paramilitare sau cu grup─âri teroriste, adesea cu servicii secrete, tot mai mult cu partide politice ╚Öi, ├«ntotdeauna, cu religii). ├Än plus, ca ├«n orice r─âzboi total, ambele p─âr╚Ťi declar─â patetic c─â vor pace ╚Öi nici una nu crede c─â cealalt─â chiar vrea.

Se mai ├«nt├«mpl─â, din c├«nd ├«n c├«nd, ca armele s─â tac─â pentru scurte perioade, ca ╚Öi cum Ares ╚Öi-ar trage un pic r─âsuflarea. Exist─â, ├«ns─â, un r─âzboi care nu ├«nceteaz─â o clip─â: cel al ÔÇ×rela╚Ťiilor publiceÔÇŁ, derulat ├«n pres─â, ├«n forurile politice, ├«n c─âr╚Ťi ╚Öi-n mediile intelectuale. Este r─âzboiul cuvintelor, al argumentelor mai mult mai sau mai pu╚Ťin manipulatoare, dar mai ales al retoricii ÔÇô este r─âzboiul propagandistic. ├Än acest plan, recenta acutizare a confrunt─ârii israeliano-palestiniene a adus, totu╚Öi, ceva nou. Cred c─â e pentru prima dat─â de la Al Doilea R─âzboi Mondial ├«ncoace c├«nd antisemitismul a devenit acceptabil ├«n arena politic─â a democra╚Ťiilor occidentale.

Civiliza╚Ťia euro-atlantic─â reu╚Öise, dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, s─â marginalizeze discursul antisemit ├«ntr-o mare m─âsur─â. Desigur, nu ╚Öi sentimentul antisemit. Dar m─âcar nimeni nu mai putea spune, de la o tribun─â public─â, de pild─â, c─â Israelul trebuie boicotat radical (de la economie ╚Öi investi╚Ťii la cultur─â ╚Öi art─â) ╚Öi c─â un atare boicot e o datorie moral─â echivalent─â cu boicotul Germaniei lui Hitler. Ei bine, la mai bine de 70 de ani de la anihilarea Germaniei hitleriste, cel pu╚Ťin dou─â membre ale Congresului american sus╚Ťin public acest demers. ╚śi ele candideaz─â f─âr─â probleme ├«n circumscrip╚Ťiile lor ╚Öi c├«╚Ötig─â alegeri f─âr─â probleme. Subliniez c─â cele dou─â doamne, urmate ├«n cuget, sim╚Ťiri ╚Öi declara╚Ťii de al╚Ťii, nu s├«nt figuri izolate ╚Öi exotice, ci vin direct dintr-unul din cele dou─â mari partide americane, adic─â din mainstream. Permisivitatea fa╚Ť─â de discursul antisemit ├«n mainstream-ul politic american este, clar, ceva nou. P├«n─â acum vreo 15 ani era de neimaginat. Iar sus╚Ťin─âtorii acestui discurs s├«nt dintre lupii tineri ai partidului ÔÇô viitorul, adic─â. Evident, se pune problema diferen╚Ťei dintre atitudinea politic─â critic─â fa╚Ť─â de guvernul israelian (perfect acceptabil─â democratic, f─âr─â ├«ndoial─â) ╚Öi antisemitism. ├Än fond, cum pot ╚Öti dac─â cineva care critic─â guvernul israelian o face pentru c─â e antisemit sau o face respect├«nd democra╚Ťia?

Am mai scris cu mul╚Ťi ani ├«n urm─â, ├«n acest col╚Ť de pagin─â, despre Nathan Sharansky, ast─âzi ├«n v├«rst─â de 73 de ani, ╚Öi despre cartea lui de atunci, The Case for Democracy: The Power of Freedom to overcome tyranny and terror. Un admirabil disident antisovietic (prieten cu Andrei Saharov, dup─â zece ani de Gulag a fost primul prizonier politic eliberat de Gorbaciov, a ajuns ├«n Occident la schimb cu c├«╚Ťiva spioni sovietici din ├«nchisorile americane ╚Öi s-a stabilit rapid ├«n Israel), un autentic sus╚Ťin─âtor al democra╚Ťiei, un conving─âtor teoretician al ÔÇ×clarit─â╚Ťii moraleÔÇŁ ├«n politic─â ╚Öi, ├«ntre 1995 ╚Öi 2006, om politic, Nathan Sharansky este un om de dreapta, crede c─â Ierusalimul este capitala unic─â ╚Öi indivizibil─â a Israelului ╚Öi c─â palestinienii au dreptul la statul lor, dar nu pe socoteala Israelului. Sharansky crede, de altfel, c─â pacea e posibil─â doar dac─â palestinienii reu╚Öesc s─â construiasc─â institu╚Ťii democratice ├«n societatea lor ╚Öi vor avea puterea de a rezista tenta╚Ťiei adopt─ârii solu╚Ťiilor nedemocratice doar pentru c─â par mai eficiente sau mai satisf─âc─âtoare.  

├Än 2003-2004, Nathan Sharansky a formulat un fel de test menit s─â ne ajute s─â distingem ├«ntre pozi╚Ťia critic─â fa╚Ť─â de guvernul israelian (ceea ce, repet, este perfect admisibil, cu at├«t mai mult cu c├«t Israelul r─âm├«ne, totu╚Öi, singura democra╚Ťie func╚Ťional─â din regiune) ╚Öi antisemitism. Testul se nume╚Öte ÔÇ×al celor 3 DÔÇŁ pentru c─â cere ca opiniile critice, ale noastre sau ale celorlal╚Ťi, la adresa Israelului s─â fie verificate dup─â trei criterii pentru a le descoperi adev─ârata ├«nc─ârc─âtur─â, iar fiecare dintre aceste criterii ├«ncepe cu litera ÔÇ×dÔÇŁ.

Aceste criterii s├«nt: 1. Delegitimarea statului Israel. Critica pleac─â de ideea c─â statul Israel este nelegitim? 2. Demonizarea statului Israel. Critica implic─â ideea c─â evreii, ├«n general, s├«nt o surs─â constant─â a relelor lumii sau prezum─â c─â exist─â o conspira╚Ťie iudaic─â universal─â? 3. Dublul standard. Ceea ce se repro╚Öeaz─â critic Israelului se repro╚Öeaz─â ╚Öi inamicilor s─âi? Dac─â r─âspunsul este afirmativ m─âcar la una din aceste ├«ntreb─âri-test, atunci punctul de vedere exprimat este antisemit.

Ader la aceste criterii, care mi se pare c─â func╚Ťioneaz─â bine. De pild─â, critica adresat─â Israelului c─â ucide copii palestinieni, practicat─â isteric la un moment dat, mie mi-a mirosit a antisemitism de la bun ├«nceput. Nu pentru c─â n-ar fi fost a╚Öa ÔÇô din p─âcate, au murit copii ├«n acele bombardamente ╚Öi acesta este aspectul cel mai ├«ngrozitor al r─âzboiului. Ci pentru c─â criticii nu aveau acelea╚Öi sentimente de revolt─â fa╚Ť─â de uciderea unor copii israelieni. Mi se va spune, merg├«nd mai sus pe spirala cinismului propagandistic ├«ntre╚Ťinut, c─â au murit mai mul╚Ťi copii palestinieni dec├«t copii israelieni. ╚śi eu m─â voi enerva aici, pentru c─â asta ├«nseamn─â c─â ace╚Öti critici s├«nt, de fapt, irita╚Ťi de capacitatea superioar─â a Israelului de a-╚Öi ap─âra copiii ╚Öi nu de moartea copiilor ├«n sine. De aceea, ei nu vor s─â vad─â c─â Hamas folose╚Öte copii ╚Öi civili ca scut pentru opera╚Ťiunile lor militare. Ceea ce e strig─âtor la cer. ╚śtiu c─â propaganda te face s─â orbe╚Öti selectiv ╚Öi, ├«n final, ajunge s─â-╚Ťi dreseze sensibilitatea ╚Öi omenia, a╚Öa c─â nu m─â mir s─â v─âd oameni cu omenia amputat─â care strig─â la guvernul israelian s─â opreasc─â bombardamentul pentru c─â ucide copii, dar nu strig─â la Hamas nici s─â opreasc─â atacul ╚Öi nici s─â nu mai foloseasc─â copii pe post de scut uman pentru propriile lor arme.

├Äns─â, dincolo de revenirea antisemitismului ca discurs politic legitim (paradoxal, purtat exact de iacobinii antirasi╚Öti ai momentului, de parc─â antisemitismul nu e rasism), mai e ceva la fel de grav. ╚śi asta se refer─â la terorism. Ne d─âm sau nu seama, dar trend-ul antiisraelian al multora ├«n aceste ultime s─âpt─âm├«ni transmite un mesaj groaznic pentru omenire: terori╚Öti din toate ╚Ť─ârile ╚Öi din toate extrac╚Ťiile fundamentaliste, cheia victoriei voastre s├«nt rezilien╚Ťa ╚Öi cinismul! Dac─â organiza╚Ťia voastr─â rezist─â ├«n timp, ea va fi ├«n final acceptat─â ╚Öi legitimat─â. Ba chiar democratic votat─â. ╚śi c├«nd cei pe care-i lovi╚Ťi cu teroarea voastr─â vin dup─â voi, ascunde╚Ťi-v─â abil dup─â civili, mame ╚Öi copii. Asta v─â va aduce o larg─â sus╚Ťinere! Iar dac─â s├«nte╚Ťi suficient de dibaci s─â juca╚Ťi ├«n ochii lumii rolul ÔÇ×s─âraculuiÔÇŁ care se lupt─â cu ÔÇ×bogatulÔÇŁ, ve╚Ťi c├«╚Ötiga simpatie mai mult─â ╚Öi mai repede dec├«t visa╚Ťi vreodat─â. Terori╚Öti din toate ╚Ť─ârile ╚Öi din toate extrac╚Ťiile fundamentaliste, cu genul de oameni pe care-i produc democra╚Ťiile occidentale ast─âzi, viitorul arat─â bine pentru voi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.