Pensia de serviciu a magistra╚Ťilor nu este un privilegiu

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

Discursul public despre a╚Öa-numitele pensii speciale este reluat periodic, cu intensitate crescut─â, dar rezultatele concrete s├«nt ├«nc─â ne├«nsemnate. Legea adoptat─â recent prin care au fost ├«nl─âturate indemniza╚Ťiile pentru limit─â de v├«rst─â acordate parlamentarilor este o victorie simbolic─â, f─âr─â reale influen╚Ťe bugetare pozitive. Doar c├«teva sute de persoane beneficiau de aceast─â indemniza╚Ťie. Bugetul asigur─ârilor sociale este ├«mpov─ârat, p├«n─â la sufocare, de sutele de mii de pensii cu caracter special, de care beneficiaz─â alte categorii profesionale. Reforma real─â va fi realizat─â doar atunci c├«nd ├«ntregul sistem public de pensii va fi a╚Öezat pe temeiuri echitabile, ├«n primul r├«nd pe principiul contributivit─â╚Ťii. Regula este de bun-sim╚Ť, nefiind necesare cine ╚Ötie ce sofisticate cuno╚Ötin╚Ťe economice pentru ├«n╚Ťelegerea ei.

Tot de bun-sim╚Ť este ╚Öi ideea c─â regulile presupun excep╚Ťii. Diversitatea fascinant─â ╚Öi ame╚Ťitoare a vie╚Ťii ar fi sacrificat─â dac─â ar fi supus─â unor reguli rigide, excesiv de constr├«ng─âtoare. Excep╚Ťiile salveaz─â nuan╚Ťele ╚Öi p─âstreaz─â cromatica vie a peisajului social. Nu s├«nt u╚Öor de g─âsit tonul potrivit ╚Öi suple╚Ťea persuasiv─â pentru a deschide o bre╚Ö─â ├«n tulburarea emo╚Ťional─â care a fost generat─â ╚Öi ├«ntre╚Ťinut─â ├«n ultimul timp ├«n leg─âtur─â cu pensia de serviciu la care s├«nt ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi magistra╚Ťii. Totu╚Öi, efortul merit─â s─â fie f─âcut pentru c─â miza discu╚Ťiei este chiar independen╚Ťa Justi╚Ťiei. Acest principiu intr─â ├«n concuren╚Ť─â cu principiul contributivit─â╚Ťii, pentru a scoate la lumin─â solu╚Ťii flexibile, rezonabile, prin care nici unul dintre ele nu este ├«nl─âturat, dar prin care se g─âse╚Öte echilibrul dintre principii, ├«n lumina ideii de echitate. Pensia de serviciu a magistra╚Ťilor este solu╚Ťia care se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â nu doar ca o excep╚Ťie de la principiul contributivit─â╚Ťii, ci ╚Öi ca rezultat al jocului dintre acest principiu ╚Öi principiul independen╚Ťei Justi╚Ťiei, joc arbitrat de principiul  echit─â╚Ťii.

O explica╚Ťie este util─â pentru a da con╚Ťinut concret acestui ra╚Ťionament care poate s─â par─â prea abstract. Magistra╚Ťii nu s├«nt doar salaria╚Ťi. F─âr─â a contesta importan╚Ťa social─â a fiec─ârei profesii ╚Öi f─âr─â a face o ierarhie mai mult sau mai pu╚Ťin arbitrar─â a activit─â╚Ťilor din sectorul public ╚Öi din sectorul privat, ar fi extrem de grav ca magistra╚Ťii s─â fie privi╚Ťi doar ca salaria╚Ťi sau ca simpli func╚Ťionari. Cei care doresc s─â li se fac─â dreptate ÔÇô ╚Öi nu s├«nt pu╚Ťini cei nedrept─â╚Ťi╚Ťi ÔÇô nu merg nici la vreun magazin, nici la vreun ghi╚Öeu, ci ├«ntr-o curte de judecat─â. ├Än filozofia Justi╚Ťiei s-a vorbit despre trei modele succesive de magistrat: modelul jupiterian presupune c─â judec─âtorul oficiaz─â ca un zeu, care de╚Ťine cheile drept─â╚Ťii; modelul prometeic acrediteaz─â ideea c─â dreptatea se desprinde din fapte, iar judec─âtorul trebuie s─â se ├«nal╚Ťe c─âtre cer pentru a g─âsi lumina drept─â╚Ťii; modelul lui Hermes acord─â judec─âtorului rolul unui mesager aflat la intersec╚Ťia unor lumi diferite (lumea faptelor, lumea regulilor de drept, lumea jurispruden╚Ťei, lumea doctrinei, lumea p─âr╚Ťilor ╚Öi a celorlal╚Ťi participan╚Ťi la procesul judiciar etc.), pe care le poate pune ├«n armonie prin ├«n╚Ťelegere ╚Öi comunicare. Aceast─â imagine a modelelor succesive de magistrat exprim─â mai mult a╚Ötept─ârile pe care le au cei care apeleaz─â la Justi╚Ťie dec├«t reprezentarea de sine a magistra╚Ťilor. Mai simplu spus, cei care vor s─â li se fac─â dreptate cer de la magistra╚Ťi mai mult dec├«t ei ├«n╚Öi╚Öi ar putea da. Dar magistra╚Ťii nu s├«nt nici zei, nici eroi. Dificultatea profesiei lor este tocmai tensiunea permanent─â dintre calitatea lor de oameni, cu sl─âbiciuni ╚Öi defecte, ╚Öi virtu╚Ťile morale ╚Öi profesionale pe care le pretind de la ei ceilal╚Ťi membri ai comunit─â╚Ťii.

Dac─â lucrurile stau a╚Öa, orice comunitate trebuie s─â g─âseasc─â echilibrul dintre ceea ce le cere ╚Öi ceea ce le d─â magistra╚Ťilor. Do ut des nu este expresia unei rela╚Ťii mercantile, cum pare la prima vedere, ci a unei rela╚Ťii echitabile care sintetizeaz─â beneficiile reciprocit─â╚Ťii. Pe c├«t de facil─â, pe at├«t de fals─â este p─ârerea c─â magistra╚Ťii ar trebui s─â aib─â virtu╚Ťile zeilor sau ale eroilor. Ispitele de tot felul ├«i p├«ndesc ╚Öi pe ei. Este adev─ârat c─â salariul ╚Öi pensia de serviciu nu alc─âtuiesc cel mai puternic zid de ap─ârare ├«mpotriva acestora. Cum s-a spus, oric├«t de mare ar fi salariul, mita poate fi ├«ntotdeauna mai mare. Tot at├«t de adev─ârat este ├«ns─â faptul c─â un statut profesional cu bogate incompatibilit─â╚Ťi ╚Öi severe autocenzuri trebuie s─â con╚Ťin─â ╚Öi c├«teva elemente materiale, care s─â asigure demnitatea necesar─â unui asemenea statut.

Pensia de serviciu a magistra╚Ťilor nu este un privilegiu. Excesele pot crea ├«ns─â impresia c─â este vorba de un privilegiu. Este excesiv ca pensia de serviciu s─â fie mai mare dec├«t salariul, pentru c─â ├«n baza de calcul s├«nt incluse tot felul de sporuri; cazurile individuale, ├«n care cifrele s├«nt evident exorbitante, s├«nt folosite de cei care fac extrapol─âri gr─âbite ├«ntr-o argumenta╚Ťie tenden╚Ťioas─â. Este excesiv ca ├«n calculul vechimii ├«n munc─â pentru acordarea pensiei de serviciu s─â fie avute ├«n vedere ╚Öi perioade ├«n care nu a fost exercitat─â ├«n mod efectiv profesia de magistrat. Este excesiv ca magistra╚Ťii care ╚Öi-au abandonat profesia s─â revin─â ├«n magistratur─â o perioad─â de c├«teva luni sau de c├«╚Ťiva ani numai pentru a beneficia de pensia de serviciu. Nu ├«n ultimul r├«nd, v├«rsta de pensionare este problematic─â; tocmai c├«nd au dob├«ndit maturitatea profesional─â, magistra╚Ťii se pensioneaz─â.

Corec╚Ťiile legislative s├«nt necesare, dar trebuie s─â fie f─âcute cu ├«n╚Ťelepciune, pentru a nu avea efecte perverse, cum este valul de cereri de pensionare st├«rnit de propunerea intempestiv─â privind cre╚Öterea vechimii ├«n magistratur─â ╚Öi a limitei de v├«rst─â pentru acordarea pensiei de serviciu. ├Än primul r├«nd magistra╚Ťii au interesul s─â fie adoptate aceste corec╚Ťii legislative, pentru a ├«mpiedica manipularea opiniei publice de c─âtre cei care urm─âresc chiar ├«nl─âturarea pensiei de serviciu, nu din considerente de echitate, ci pentru c─â se tem de o Justi╚Ťie independent─â, cu magistra╚Ťi competen╚Ťi ╚Öi integri.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.