Paşti şi Paşte

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
Paşti şi Paşte jpeg

Circulă de mai multă vreme în spaţiul public o serie de critici aduse urării – tot mai răspîndite, de alt­minteri – Paşte fericit! Reproşurile sînt de mai multe feluri: unii vorbitori resping formula pentru că ar fi o inovaţie inutilă şi nepotrivită trăirii religioase a apropierii sărbătorii (Săptămîna Patimilor nefiind tocmai un interval de nerăbdătoare aşteptare a unei petreceri); alţii, pur şi simplu pentru că e nouă şi evident imitată după urări similare din alte limbi, în primul rînd din engleză (Happy Easter!), desigur şi sub influenţa de mai multă vreme împămîntenitului Crăciun fericit! Pentru unii e subiect de ironie calamburul involuntar (în care Paşte e reinterpretat ca imperativ al verbului omonim. O obiecţie tipic filologică priveşte chiar tratarea în urare a substantivului Paşte ca masculin singular, în vreme ce la origine acesta era un feminin plural.

Primele critici nu pot fi respinse total, dar trebuie relativizate. Reinterpretarea seculară a sărbătorilor e un fenomen inevitabil în lumea contemporană, legat şi de internaţionalizarea lor; o urare, oricît de convenţională şi superficială, nu-l va împiedica însă pe credincios să-şi trăiască sărbătoarea interior, potrivit propriilor convingeri şi sentimente (pe care urarea cu pricina nici nu le răneşte, de altfel, pentru că se referă, totuşi, la fericire, nu la valori materiale sau la excese consumiste). Simpla existenţă a unor urări similare în alte limbi (nu doar în engleză, ci şi în franceză – Joyeux Pâques, în italiană – Buona Pasqua, în germană Frohe Ostern etc.) – arată că ele corespund unei nevoi sociale şi comunicative actuale. Omonimia comică din română e un risc – dar dacă nu-i supără pe vorbitori într-a­tît încît să evite urarea, înseamnă că nu e unul grav.

Rămîne în discuţie – pentru filologi – transformarea unui substantiv feminin în masculin (cu o ipostază, cam îndoielnică, de neutru). Fenomenul nu e neobişnuit şi se explică prin identitatea terminaţiilor şi prin contextele tipice de folosire. În cele mai vechi texte, din secolele al XVI-lea – al XVII-lea, forma cuvîntului e Paşti, substantiv feminin plural (din latinescul pascha), identic, cum arată şi dicţionarele noastre, cu substantivul comun care desemna pîinile de aluat nedospit ale sărbătorii evreieşti pomenite în pasajele evanghelice. În Tetraevanghelul lui Coresi, de exemplu, cuvîntul apare în contextul: „Păsaţi de gătiţi noao paşti de să mîncăm“. Forma de plural cu desinenţa -e – paşte – putea fi moştenită, dar şi refăcută, mai ales de la pluralul articulat (paştile/paştele), prin analogie cu numeroasele feminine care oscilează între pluralul în -e şi cel în -i (tiparul roate-roţi). Or, terminaţia -e este dintre cele mai puţin specifice în română, pentru că poate marca un plural feminin sau neutru (case, care), dar şi un singular masculin, feminin sau neutru (frate, floare, nume). Forma Paşte, articulată Paştele, a fost reinterpretată de vorbitori, care nu au mai simţit-o, la un moment dat, ca feminin plural, ci ca masculin singular. La această schimbare au contribuit, desigur, contextele în care categoria gramaticală era de fapt indiferentă: „ne vedem de Paşte“. Modificarea gramaticală e dovedită de acord, cel mai sigur în situaţiile în care substantivul este însoţit de un adjectiv sau de articolul în genitiv şi dativ: Sfintele Paşti, sărbătoarea Paştilor – faţă de Paştele acesta, postul Paştelui.

Dicţionarul limbii române (DLR, tomul VIII, partea 1, 1972) şi după el şi Dicţionarul explicativ (DEX) in­dică forma Paşti ca substantiv masculin. Din păcate, citatele din DLR nu sînt lă­mu­­ri­toare, conţinînd fie feminine plurale („Paştile friguroase“, „noaptea Paştelor“), fie forme ambigue. În prima ediţie a DOOM, din 1982, Paşti era considerat masculin singular, iar Paşte un neutru sin­gular, cu pluralul Paşti. În ediţia nouă a DOOM, descrierea cuvîntului Paşte (masculin) e uşor reformulată, indicîndu-se un plural masculin Paşti şi un plural neutru omonim.

Interpretarea cuvîntului ca substantiv masculin singular nici nu este atît de nouă pe cît s-ar crede. Exemple pot fi găsite acum în bibliotecile electronice disponibile în Internet. Forma masculină a fost folosită, la începutul secolului al XIX-lea, chiar în titlul unei cărţi bisericeşti tipărite la Mănăstirea Neamţului, în 1814: Urmare întru prea Sfînta Duminecă a Paştilui. Şi scriitorii din secolul al XIX-lea foloseau cuvîntul ca pe un masculin singular; Bolintineanu publică, în 1867, Călătorii la Ierusalim în sărbătorile Paştelui. E posibil ca inovaţia să se fi răspîndit mai întîi în Moldova şi Muntenia; oricum, A. Scriban, în dicţionarul său din 1939, era convins că forma de singular Paşte se impusese deja în uz şi că diferenţele finalei depindeau doar de pronunţia regională: „Așa dar, spre vest Paștele ăsta, la mijloc Paștile ăsta, la est (Mold.) Paștili ista“.

Încadrarea ca neutru a cuvîntului ar părea justificată, dacă ţinem cont doar de existenţa celor două ipostaze gramaticale – singularul masculin, pluralul feminin. De fapt, cele două forme nu fac parte din aceeaşi paradigmă; cei care folosesc pluralul Paşti nu folosesc singularul, iar cei care spun Paşte fericit nu cred că ar construi un plural Paşti fericite! În momentul actual sîntem pur şi simplu în situaţia în care coexistă două norme, una cu substantivul feminin plural, defectiv de singular, mai veche şi conservată de stilul bisericesc (sfintele Paşti), alta mai nouă, cu un masculin singular, defectiv de plural – postul Paştelui: o neregularitate morfologică, explicabilă istoric şi acceptabilă ca atare.

Foto: wikimedia commons

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.