Pastel

Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Blocul din Balta Albă al părinţilor mei a îmbătrînit frumos. Atît cît poate un bloc cu apartamente mici, fără spaţii exterioare sau utilităţi comune. E construit în 1966, dar nu i-a căzut tencuiala (exceptînd mici sechele din ’77). După atîta timp, uşile şi ferestrele se-nchid bine, sînt etanşe la vînt şi zloată, instalaţiile n-au cedat. E un bloc demn. Acum 40 de ani, amestecul etno-profesional al celor 176 de apartamente părea să nască scîntei. Nu s-a întîmplat nimic. Băieţii din anul Marii Mutări sînt acum grizonaţi, fetele şi-au modificat silueta. Mai toţi au nepoţi care freacă rolele şi bat mingea "în spate". În primul an am coexistat cu un rest de stradă, cu case dintr-un trecut interbelic şi extra-bucureştean. După demolarea lor, ne-am ales cu un spaţiu viran, ocupat apoi de chesoanele unor viitoare blocuri. Cocoţaţi pe ele, spionam pe-nserat apartamentele vecinilor noştri. Şi tot de-acolo am ascultat, în august ’68, răzbătînd de la toate ferestrele, emisiunile Europei Libere despre tancurile din Praga. Era ca la Sala Palatului, cu difuzoare în fiecare scaun! După ce ni s-a pus în faţă un meschin bloc-turn, interstiţiul a fost plantat cu arbori intoleranţi. S-au înălţat avizi de lumină, întronînd sub ei o umbră perpetuă. Soarele mai scaldă liber doar banda adiacentă blocului, 6-7 metri de spaţiu destinat vegetaţiei "culte". Atunci, în ’66, cineva a venit cu planuri horticole. Ici un rond de flori, colo o tufă. A ţinut un an sau doi. S-a încercat altă idee - trandafiri agăţători şi iederă abundentă. Apoi s-a abolit orice plan, spaţiul a fost dat uitării. S-a descurcat de unul singur, cu bălării şi poteci aleatorii. În final, fiecare (mai ales cei de la parter) a improvizat în dreptul lui propria imagine a Grădinii Originare. Ciudat sau ba, asta e formula care a triumfat. Banda circumlocativă (ben trovato!) a căpătat coerenţa minoră a unui inedit parc englezesc. Cu reguli şi surprize, dar fără grote! De la înălţimea etajului 2, am privit săptămîna trecută acest petic de verdeaţă agresivă. Soarele strălucea blajin şi tolerant. Iarba nouă era de un verde sfidător, dar rămăseseră şi petice inerte. Acum nu mai solicită nimeni muncă patriotică sau comunitară, dar patru-cinci locatari îşi făceau de lucru. Un june mustăcios luase cazmaua şi săpa o groapă pentru puietul sprijinit de peretele blocului. Nu departe, în stînga, o doamnă de vreo 45 de ani, în trening, mărunţea solul infertil şi presăra ceva dintr-o cutie de tablă. Poate seminţe de iarbă, poate flori, poate îngrăşăminte. Poate vrejul de fasole al imprudentului Jack! Mai la dreapta, altă doamnă, cu al cărei fiu mă certam întotdeauna la fotbal, făcea cuiburi pentru cîteva rînduri de panseluţe ce aşteptau într-o lădiţă. Radiau concertat în tonuri de galben pufos sau mov electric. Soarele supraveghea lucrarea, astupînd uşor vuietul bulevardului aflat undeva la zeci de metri mai departe. Am uitat brusc toate parascoveniile ce-mi trecuseră prin minte cu doar cîteva minute în urmă: Iliescu prezidează partidul arabilor din România!; Prizonierii din Irak se-ntorc cu datoria lui Saddam, recuperată la ordinul lui Băsescu!; PSD se descompune în trei aripi - comunişti, arivişti, infracţionişti!; Preşedintele Bush se trage din comuna Tărtăşeşti! Femeia în trening s-a înălţat de şale şi a început să strige cu voce cîntată spre colţul blocului. "Hai, mămică, vino aici, vino şi tu pe iarbă." Şi, deodată, din spate, a apărut cea mai mare pisică pe care am văzut-o vreodată. Cred că depăşea 15 kile, dar nu părea bătrînă. Nici grasă. Avea blană cenuşiu-albăstruie şi zgărdiţă roşie. A ocolit cu precauţie felină pămîntul reavăn, legănînd o coadă cu care puteai desfunda damigene. Am şoptit complice "pis, pis". M-a scrutat cu o privire la fel de albastră, dar fără să-şi modifice cadenţa leneşă. "Hai, mămică", insistă femeia şi pantagruelica jivină păşi pe iarba proaspătă. Privi în stînga, în dreapta, şi apoi se tolăni. Pe spate, cu labele-n sus, ca pentru un ritual obscur. Aş jura că am auzit-o oftînd de plăcere! Şi am ştiut atunci că a venit primăvara. (apărut în Dilema veche, nr. 66)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.