Păpuşă pe şir, magneţi din metal
În spaţiul Internetului texte traduse la repezeală şi prelucrate superficial sînt reproduse de zeci de ori de alte ziare, televiziuni, portaluri de ştiri, bloguri, reţele de socializare, pagini personale. În felul acesta, o simplă prostie, de exemplu o eroare grosolană de traducere, ajunge să fie multiplicată la nesfîrşit. Acum cîteva luni, un titlu de pseudo-ştire prelua un comentariu de pe Twitter, traducîndu-l cu nonşalanţă din engleză: „Ca o păpuşă pe un şir, Halep e trasă şi împinsă“ (prosport.ro). Formula (în original: „like a puppet on a string“) circulă încă prin zeci de reluări, pe alte site-uri, care nu par să se fi sinchisit de lipsa ei de sens. Confuzia dintre „şir“ şi „sfoară“, în traducerea englezescului string, dar mai ales dezinteresul pentru o minimă logică a exprimării, au creat o imagine absurdă, ratînd orice şansă de a transpune sensul comparaţiei (cu o „marionetă trasă de sfori“).
Prelucrările publicistice (de cele mai multe ori nesemnate) ale textelor traduse sînt rodul minimumului efort. În primul rînd, pentru unele ştiri timpul nici nu contează: ca şi în cazul falselor apeluri umanitare sau al alertelor planetare trimise prin poşta electronică şi care la o rapidă verificare se dovedesc destul de vechi, ele pot fi reluate periodic, dacă au doza necesară de senzaţional. Anul trecut, mai multe ziare şi televiziuni au preluat un scurt articol publicat pe site-ul bbc.co.uk cu opt ani în urmă (în 2006). Contribuţia jurnalistică a ziariştilor-prelucrători a mers în mai multe direcţii: titlul – care păstra în original o anumită distanţă prin ghilimele, marcînd simpla citare a unei opinii („Fridge magnets «can be a killer»“) a fost amplificat prin formule de avertizare şi prin mărci (interjecţii, majuscule, semne de exclamare) echivalente cu strigătul şi gestul ostentativ: „ATENŢIE! Magneţii de frigider pot ucide!“ (realitatea.net); „ALERTĂ! Magneţii de frigider pot UCIDE!“ (observator.tv) „Magneţii de frigider te-ar putea UCIDE. Iată cum!“ (csid.ro); „Magneţii de frigider sînt foarte PERICULOŞI! Uite cum te pot ucide!“ (cancan.ro). Exprimarea generică a fost înlocuită în cele mai multe cazuri printr-un tu direct adresat publicului (implicat prin interpelare, dar şi printr-o declarată cunoaştere a obiceiurilor sale cotidiene): „Magneţii pe care îi ţii pe frigider te pot ucide!“ (wowbiz.ro).
Articolul-sursă recurgea la un titlu senzaţionalist, dar conţinea mai multe rezerve şi precizări esenţiale: informaţia că riscul priveşte doar persoanele cu stimulatoare cardiace, ideea că ar fi periculoşi doar anumiţi magneţi, foarte puternici, precum şi citarea mai multor opinii prudente, menite să relativizeze pericolul şi să liniştească publicul. Cum era de aşteptat, asemenea detalii sînt omise sau reduse la minimum în versiunile româneşti, grijulii şi apocaliptice. Dezvoltarea ştirii emfatizează contrastul dintre plăcerile domestice şi pericolul mortal: „Fie că i-am achiziţionat din excursii, ca suvenir, fie că ne place pur şi simplu să ne înzorzonăm frigiderul cu accesorii haioase şi colorate, magneţii de frigider stau la loc de cinste în orice casă. Însă ştiai că aceste mici bijuterii îţi pot pune sănătatea în pericol?“ (cancan.ro). Neglijenţele de traducere sînt adesea agravate de ignoranţă: în original sînt menţionaţi „Swiss researchers at the University Hospital of Zürich“; traducerile şi prelucrările oscilează între „oamenii de ştiinţă elveţieni“ (csid.ro), „un medic elveţian“ (realitatea.net) şi chiar „cercetătorii nemţi“, respectiv „cercetătorii de la Spitalul Universitar din Zürich, Germania“ (sfatulmedicului.ro). Unele formulări sînt involuntar comice – „riscul fatalităţii creşte direct proporţional cu mărimea magnetului“ (sfatulmedicului.ro), „cardiacii (…) sînt rugaţi să nu intre în contact cu un magnet“ (gandul.info); multe sînt pur şi simplu agramate, conţinînd neglijenţe de tastare, dezacorduri sau exprimări incomplete: „Toată lumea cumpără magneţi din călătoriile pe care le fac!“ (observator.tv); „Contactul foarte apropiat al corpului cu micii magneţi care se comercializează peste tot pot destabiliza mecanismul de funcţionare al pacienţilor“. (observator.tv)
Ultimele exemple provin, de altfel, din reluările cele mai recente ale ştirii; se pare că în aprilie 2015 acesteia i-a venit din nou rîndul să-i înspăimînte pe paşnicii colecţionari de suveniruri. De data aceasta (dincolo de inevitabilele neglijenţe de redactare), o bijuterie logică e chiar explicaţia pericolului: „Oamenilor de ştiinţă elveţieni de la Universitatea din Zürich avertizează că magneţii de frigider pot creşte riscul de infarct, pentru că sînt făcuţi din metale, informează BBC“ (dcnews.ro; text reluat de b1.ro, infoziare.ro, vreaustiri.com, stiri-actuale.ro, stiri100.ro, news.yam.md etc. etc.)
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).
