Oppenheimer, bomba și filosofia

Publicat în Dilema Veche nr. 1034 din 1 februarie – 7 februarie 2024
image

…iar acum, cu tot riscul de-a dezamăgi cinefilii, nu va fi vorba despre filmul Oppenheimer, nominalizat pe bună dreptate la vreo 13 Oscaruri (deși profit cu nerușinare de pe urma interesului stîrnit de el), ci de ceva muuult mai palpitant, ceva ce e doar vag sugerat în filmul cu pricina, deși e un element esențial pentru înțelegerea atît a lui Oppenheimer, cît și a mediului intelectual de după cel de-al Doilea Război Mondial. Mai precis, va fi vorba despre conferința de la Basel-Rheinfelden din 1960, la care celebrul filosof francez Raymond Aron (printre puținii intelectuali francezi ai vremii care-au rezistat ispitelor anarho-comuniste) a strîns la un castel, pentru cîteva zile, douăzeci dintre mințile cele mai strălucite – și mai diferite din toate punctele de vedere – ale vremii: de la mai puțin cunoscuții astăzi Asoka Mehta, vicepreședinte al grupului socialist din Parlamentul Indian, sau Rudolf Bicanic, un economist și sociolog de la Universitatea din Zagreb, pînă la Robert Oppenheimer – pentru necunoscători, fizicianul genial care a coordonat construirea primelor bombe atomice care-au distrus Hiroshima și Nagasaki –, filosoful german Eric Voegelin, faimosul profesor italian de studii politice Giovanni Sartori sau economistul și teoreticianul francez Bertrand de Jouvenel, pe lîngă multe alte nume cu rezonanță pînă-n ziua de astăzi.

Titlul sugerat al conferinței a fost înșelător de simplu: „Tradiție și evoluție“. Mai precis, participanții au fost rugați să mediteze asupra a ceea ce ne rezervă viitorul într-o lume în care tehnologia, dar și armele de distrugere-n masă păreau să avanseze cu o viteză greu de asimilat de societățile încă predominant tradiționale: va dicta tehnologia noile ideologii și valori sau valorile morale tradiționale vor mai avea un cuvînt de spus? Și mai simplu: cine va controla pe cine? Tehnologia – morala? Sau morala – tehnologia? Conferința în sine mi se pare fascinantă din mai multe puncte de vedere. Mai întîi pentru că întrebarea pare mai actuală acum decît atunci. Mai apoi, pentru că ne arată cum, în plin Război Rece, oameni cu orientări dintre cele mai diferite încă mai puteau purta discuții extrem de interesante – ceea ce, în „tolerantele“ societăți de astăzi, cu greu mai poate fi imaginat. Cine are urechi de auzit să audă, iar cine nu înțelege, să nu înțeleagă. Rămîi cu gura căscată admirativ în fața bagajului intelectual comun al unor oameni proveniți din mediile cele mai diverse, cu profesiuni dintre cele mai diverse, capabili (încă) să vorbească aceeași limbă, atît la propriu, cît și la figurat.

Iar cu asta am ajuns și la Oppenheimer, pentru care amenințarea cu extincția taman a acestui bagaj intelectual comun, mînă-n mînă cu specializarea tot mai îngustă a științelor, era văzută ca o amenințare cu extincția spațiului public, fără de care, susținea el, nici o societate nu poate supraviețui. „Cetățenii Atenei, o mînă de oameni preocupați de organizarea puterii politice în America sau participanții la Iluminismul secolului al XVIII-lea“, zice el, „erau relativ puțini la număr, dar împărtășeau un relativ bine digerat (sic!) și comun limbaj, aceeași experiență, aceeași tradiție și aceeași bază de cunoaștere. (…) Ceea ce vedem astăzi (în 1960, n.m.) e complet diferit: o alienare între lumea științei și cea a discursului public, o alienare care a emasculat (sic!), sărăcit și intimidat discursul public, fără nici un beneficiu evident. Bate șaua să priceapă iapa. 

Partea cea mai interesantă, însă, de-abia acum vine. Pentru Oppenheimer, această îngrijorare era mai serioasă decît cea în privința bombelor atomice sau nucleare, dar nu cea mai periculoasă! Pentru că, susține el la deschiderea conferinței, atît alienarea pomenită mai sus, cît și utilizarea tehnologiei pentru crearea armelor de distrugere în masă (al căror inițiator fusese), nu sînt decît consecințe ale… anihilării din spațiul public nu doar a filosofiei politice, ci chiar a filosofiei propriu-zise! „Îngrijorarea mea“, susține fizicianul, „nu este numai dacă și cum putem spera la o renaștere/revigorare a filosofiei politice, ci  cu o întrebare și mai generală  cum putem spera la o renaștere a filosofiei?“ Inutil să mai precizez că, pe parcursul intervențiilor, nu doar Oppenheimer, ci toți interlocutorii fac referințe cît se poate de firești la alde Heraclit, Platon, Socrate sau Iisus, Fericitul Augustin sau D’Aquino ș.a.m.d.

„În 1945, în 1949, poate chiar și astăzi, au fost momente cruciale în care existența unui discurs filosofic public, nu îndreptat spre tipul de dovadă pe care-l oferă matematica, nu îndreptat spre genul de verificare pe care biologii îl pot pretinde, ci unul îndreptat spre înțelegerea înțelesurilor (sic! – „understanding the meanings“) (…) ar fi putut face toată diferența din lume între climatul moral și scopul omenirii. (…) Pentru că scopul lui Platon nu era atingerea certitudinii, ci explorarea înțelesurilor.“ Citești și te minunezi. Să ridice două degete cine poate declara, cu mîna pe inimă, că un asemenea discurs mai poate stîrni fascinația publicului astăzi!

Atenție! Nu am zis că asemenea oameni – de știință, de litere sau de alte profesii –, cu preocupări și îngrijorări asemănătoare, nu mai există. Cunosc personal mai mult decît pot număra pe degetele de la ambele mîini. Am (m-am) întrebat cîtă atenție ar suscita în spațiul public, la urechile cui ar mai putea ajunge asemenea îngrijorări. Poate nu întîmplător, Oppenheimer era, la acea vreme, directorul Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton – înființat și finanțat de către o mînă de filantropi, cu scopul declarat de a susține cercetarea… de dragul cercetării, fără cursuri de ținut, fără obligații de a „produce rezultate palpabile“, ci doar pentru a încuraja gîndirea de dragul gîndirii. Faimos încă de atunci (unul dintre invitați a fost Albert Einstein), Institutul a rămas un nume de referință pînă-n ziua de astăzi. 

Îngăduiți-mi să subliniez: că dispariția filosofiei din limbajul public e mai periculoasă decît armele de distrugere în masă (în fapt, le încurajează) n-o spune vreun visător cu capul în nori, ci creatorul primelor bombe atomice! O spune cel care, conform propriei confesiuni, în momentul în care a văzut prima explozie atomică, s-a gîndit la spusa lui Vishnu din poemul hindus Bhagavad-Gita (cinefilii au auzit-o): „Acum am devenit Moartea, distrugătorul de lumi!“. Și-acum amintiți-vă, dacă l-ați uitat pentru vreo clipă, nivelul discursului public din aceste zile. 

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.