Oieri şi ciobani

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
„Cu bule“ jpeg

S pre sfîrşitul anului trecut, în relatările din mass-media despre un protest împotriva Legii vînătorii, s-a putut observa o preferinţă pentru desemnarea manifestanţilor prin termenul oier, în defavoarea lui cioban: „Oierii care protestează în fața Parlamentului au ieșit din dispozitivul amplasat în Parcul Izvor“ (agerpres.ro, 15.12.2015); „Asalt la Parlament. Revolta oierilor“ (digi24.ro, 16.12.2015); „Oierii au renunțat la protest“ (ibidem) etc. Nu e, aşa cum am putea crede, o influenţă a terminologiei oficiale: în codul ocupaţiilor (COR), cele două cuvinte apar ca echivalente, cioban fiind termenul de bază, în vreme ce oier este doar pus în paranteză. E drept, în aceeaşi listă putem găsi, ca intrări diferite, cu coduri diferite, sintagmele cioban montan şi oier montan, ceea ce poate sugera o anume inconsecvenţă a înregistrărilor. 

Pentru a înţelege raportul dintre sinonimele cioban, oier, păstor, păcurar, dic­ţio­narele ne ajută doar pînă la un punct: vechiul păcurar (din latinescul pecorarius, specific multă vreme Ardealului şi Banatului şi omonim cu păcurar „vînzător de păcură“) a ieşit din uz sau s-a păstrat ca nume de familie; păstor (din latinescul pastor) e un cuvînt arhaic, poetic, folosit mai ales ca metaforă îngheţată în limbajul bisericesc. Cioban este denumirea cea mai răspîndită a ocupaţiei tradiţionale; cuvîntul se întîmplă să fie un turcism, ceea ce i-a tulburat întotdeauna pe partizanii purismelor autohtoniste. Unii (ca Hasdeu) i-au explicat răspîndirea prin vechime (ar fi un împrumut cuman), alţii – prin transhumanţa în spaţiul balcanic (dicţionarul academic al lui Puşcariu). Oier intră în seria de nume de ocupaţii formată în română de la „obiectul muncii“ – ca porcar sau văcar. Evident, Laurian şi Massim, autorii dicţionarului academic de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, recomandau termenii păstor şi păcurar („de necontestată latinitate“), exilînd pe cioban în Glosarul de vorbe străine şi căutîndu-i o altă etimologie, pentru că nu socoteau posibil şi patriotic ca românii – „cunoscuţi de buni păstori ca şi vechii lor străbuni romani“ – să împrumute un asemenea cuvînt de la turcii care „nu-s înşişi buni păstori“. 

Diferenţa de uz dintre cioban şi oier este legată mai ales de diferenţa condiţiilor sociale şi economice: ciobanul este acela care îndeplineşte zilnic munca propriu-zisă – „păzitor de oi“ (Şăineanu), „îngrijitor, paznic de oi“ (Dicţionarul limbii române literare contemporane, DLRLC), „persoană care paște, păzește și îngrijește oile“ (DEX), adesea în slujba unui oier „crescător de oi“, „proprietar de oi“. Evident, prestigiu mai mare are a doua ipostază; mai mult folclor se ţese în jurul celei dintîi (inclusiv folclor contemporan publicitar, ca în ciclul Ghiţă Ciobanul). Cele două ipostaze se pot suprapune (atunci cînd proprietarul îşi păzeşte propriile oi): dicţionarele şi uzul permit de fapt şi folosirea termenului oier pentru păzitorul oilor, şi a lui cioban pentru proprietar. Limbajul actualităţii economico-sociale produce şi alte variaţii, de pildă exprimarea diferenţei prin perechea patron cioban: „Nepotul unui patron de stînă a legat de gîtul unui cioban o talangă“ (tion.ro).

P referinţele pentru termenul oier au ţinut probabil cont de diferenţierea socială, (presupunîndu-se că la proteste a venit categoria cea mai influentă a crescătorilor de oi), dar se pot explica şi prin faptul că termenul este lipsit de conotaţiile negative pe care le-a acumulat în timp cioban. Acesta din urmă are (ca şi ţăran) utilizări peiorative, în genere neînregistrate de dicţionare, dar actualizate în uz, spontan – „S., huiduit la BEC: «Bă, ciobane!  Să îţi fie ruşine». (…) «Te-au pus acolo, băi ciobane, bă», «Ai furat ţara!»“ (­stiripesur­se.ro, 30 mai 2014) – sau parodic („Băi, nu fi cioban“, articol de Dorin Tudoran, romaniacurata.ro). Termenul cioban a fost deci evitat de unii dintr-un fel de „corectitudine poltică“, dar a fost preferat de alţii tocmai pentru puterea sa mai mare de a atrage atenţia şi de a evoca pitorescul mioritic: „Peste 2000 de ciobani s‑au strîns în Parcul Izvor, în faţa Palatului Parlamentului, începînd cu ora 9,00. Ei au venit îmbrăcaţi în cojoace tradiţionale şi au adus cu ei clopote, talăngi şi ciomege“ (gandul.info, 15 decembrie 2015); „Scandalul ciobanilor“ (hotnews.ro, 16.12.2015).

A genţiile de presă, ziarele şi posturile de televiziune au recurs intens şi la sinonimie: „INCIDENTE în faţa Parlamentului: Sute de ciobani au forţat intrarea în curtea clădirii. Mii de crescători de oi din toată ţara au reclamat modificările aduse Legii vînătorii. Oierii ameninţă că se vor întoarce la Parlament dacă legea nu va fi modificată“ (mediafax.ro, 15.12.2015). Mania variaţiei sinonimice poate chiar da impresia că este vorba de grupuri diferite: „Cei peste 3000 de crescători de oi care au protestat, marţi, la Palatul Parlamentului au încheiat manifestaţia după aproximativ opt ore, spunînd că dacă Legea vînătorii nu va fi modificată, aşa cum li s-a promis, ciobanii vor veni cu oile să protesteze din nou, iar «lucrurile vor fi foarte rele»“ (mediafax.ro, 15.12.2015). Nu ştiu cum vor evolua lucrurile (prin accentuarea specializării termenilor sau, dimpotrivă, prin echivalarea lor totală); deocamdată, utilizarea lor jurnalistică e adesea o sursă de confuzii. Un ultim exemplu: distincţia presupusă de titlul senzaţionalist „Mioriţa, varianta 2015. Un cioban a fost UCIS de un oier“ (bzi.ro, 22.06.2015) e contrazisă în cuprinsul articolului, unde aflăm că „O crimă între ciobani a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în Vaslui“, criminalul fiind „un coleg de la stînă“.

Limbaj și politică

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.