Oieri şi ciobani

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
„Cu bule“ jpeg

S pre sfîrşitul anului trecut, în relatările din mass-media despre un protest împotriva Legii vînătorii, s-a putut observa o preferinţă pentru desemnarea manifestanţilor prin termenul oier, în defavoarea lui cioban: „Oierii care protestează în fața Parlamentului au ieșit din dispozitivul amplasat în Parcul Izvor“ (agerpres.ro, 15.12.2015); „Asalt la Parlament. Revolta oierilor“ (digi24.ro, 16.12.2015); „Oierii au renunțat la protest“ (ibidem) etc. Nu e, aşa cum am putea crede, o influenţă a terminologiei oficiale: în codul ocupaţiilor (COR), cele două cuvinte apar ca echivalente, cioban fiind termenul de bază, în vreme ce oier este doar pus în paranteză. E drept, în aceeaşi listă putem găsi, ca intrări diferite, cu coduri diferite, sintagmele cioban montan şi oier montan, ceea ce poate sugera o anume inconsecvenţă a înregistrărilor. 

Pentru a înţelege raportul dintre sinonimele cioban, oier, păstor, păcurar, dic­ţio­narele ne ajută doar pînă la un punct: vechiul păcurar (din latinescul pecorarius, specific multă vreme Ardealului şi Banatului şi omonim cu păcurar „vînzător de păcură“) a ieşit din uz sau s-a păstrat ca nume de familie; păstor (din latinescul pastor) e un cuvînt arhaic, poetic, folosit mai ales ca metaforă îngheţată în limbajul bisericesc. Cioban este denumirea cea mai răspîndită a ocupaţiei tradiţionale; cuvîntul se întîmplă să fie un turcism, ceea ce i-a tulburat întotdeauna pe partizanii purismelor autohtoniste. Unii (ca Hasdeu) i-au explicat răspîndirea prin vechime (ar fi un împrumut cuman), alţii – prin transhumanţa în spaţiul balcanic (dicţionarul academic al lui Puşcariu). Oier intră în seria de nume de ocupaţii formată în română de la „obiectul muncii“ – ca porcar sau văcar. Evident, Laurian şi Massim, autorii dicţionarului academic de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, recomandau termenii păstor şi păcurar („de necontestată latinitate“), exilînd pe cioban în Glosarul de vorbe străine şi căutîndu-i o altă etimologie, pentru că nu socoteau posibil şi patriotic ca românii – „cunoscuţi de buni păstori ca şi vechii lor străbuni romani“ – să împrumute un asemenea cuvînt de la turcii care „nu-s înşişi buni păstori“. 

Diferenţa de uz dintre cioban şi oier este legată mai ales de diferenţa condiţiilor sociale şi economice: ciobanul este acela care îndeplineşte zilnic munca propriu-zisă – „păzitor de oi“ (Şăineanu), „îngrijitor, paznic de oi“ (Dicţionarul limbii române literare contemporane, DLRLC), „persoană care paște, păzește și îngrijește oile“ (DEX), adesea în slujba unui oier „crescător de oi“, „proprietar de oi“. Evident, prestigiu mai mare are a doua ipostază; mai mult folclor se ţese în jurul celei dintîi (inclusiv folclor contemporan publicitar, ca în ciclul Ghiţă Ciobanul). Cele două ipostaze se pot suprapune (atunci cînd proprietarul îşi păzeşte propriile oi): dicţionarele şi uzul permit de fapt şi folosirea termenului oier pentru păzitorul oilor, şi a lui cioban pentru proprietar. Limbajul actualităţii economico-sociale produce şi alte variaţii, de pildă exprimarea diferenţei prin perechea patron cioban: „Nepotul unui patron de stînă a legat de gîtul unui cioban o talangă“ (tion.ro).

P referinţele pentru termenul oier au ţinut probabil cont de diferenţierea socială, (presupunîndu-se că la proteste a venit categoria cea mai influentă a crescătorilor de oi), dar se pot explica şi prin faptul că termenul este lipsit de conotaţiile negative pe care le-a acumulat în timp cioban. Acesta din urmă are (ca şi ţăran) utilizări peiorative, în genere neînregistrate de dicţionare, dar actualizate în uz, spontan – „S., huiduit la BEC: «Bă, ciobane!  Să îţi fie ruşine». (…) «Te-au pus acolo, băi ciobane, bă», «Ai furat ţara!»“ (­stiripesur­se.ro, 30 mai 2014) – sau parodic („Băi, nu fi cioban“, articol de Dorin Tudoran, romaniacurata.ro). Termenul cioban a fost deci evitat de unii dintr-un fel de „corectitudine poltică“, dar a fost preferat de alţii tocmai pentru puterea sa mai mare de a atrage atenţia şi de a evoca pitorescul mioritic: „Peste 2000 de ciobani s‑au strîns în Parcul Izvor, în faţa Palatului Parlamentului, începînd cu ora 9,00. Ei au venit îmbrăcaţi în cojoace tradiţionale şi au adus cu ei clopote, talăngi şi ciomege“ (gandul.info, 15 decembrie 2015); „Scandalul ciobanilor“ (hotnews.ro, 16.12.2015).

A genţiile de presă, ziarele şi posturile de televiziune au recurs intens şi la sinonimie: „INCIDENTE în faţa Parlamentului: Sute de ciobani au forţat intrarea în curtea clădirii. Mii de crescători de oi din toată ţara au reclamat modificările aduse Legii vînătorii. Oierii ameninţă că se vor întoarce la Parlament dacă legea nu va fi modificată“ (mediafax.ro, 15.12.2015). Mania variaţiei sinonimice poate chiar da impresia că este vorba de grupuri diferite: „Cei peste 3000 de crescători de oi care au protestat, marţi, la Palatul Parlamentului au încheiat manifestaţia după aproximativ opt ore, spunînd că dacă Legea vînătorii nu va fi modificată, aşa cum li s-a promis, ciobanii vor veni cu oile să protesteze din nou, iar «lucrurile vor fi foarte rele»“ (mediafax.ro, 15.12.2015). Nu ştiu cum vor evolua lucrurile (prin accentuarea specializării termenilor sau, dimpotrivă, prin echivalarea lor totală); deocamdată, utilizarea lor jurnalistică e adesea o sursă de confuzii. Un ultim exemplu: distincţia presupusă de titlul senzaţionalist „Mioriţa, varianta 2015. Un cioban a fost UCIS de un oier“ (bzi.ro, 22.06.2015) e contrazisă în cuprinsul articolului, unde aflăm că „O crimă între ciobani a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în Vaslui“, criminalul fiind „un coleg de la stînă“.

Limbaj și politică

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.