Obsesia demnităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 786 din 14-20 martie 2019
„Cu bule“ jpeg

Discursul politic actual vehiculează cuvinte-emblemă inconfundabile, semne de recunoaştere şi de afirmare a fidelităţii faţă de un grup (stat paralel, protocoale, binom), evitate sau citate ironic de cei din afara grupului respectiv. Pe lîngă acestea, există însă şi cuvinte care pot fi folosite de toată lumea, dar îşi modifică sensul şi conotaţiile prin frecvenţa extremă a asocierii cu un anumit tip de discurs. Demn şi demnitate – cuvinte altminteri normale, pozitive, respectabile – sînt astfel de indicii de poziţionare politică. Cei care le folosesc în exces le asociază unui naţionalism cu agresivitate latentă. Frecvenţa obsesivă a unor cuvinte şi sensuri e adesea semnul unei slăbiciuni ascunse, dar care devine vizibilă din dorinţa de permanentă autojustificare: aşa cum nu e de aşteptat ca un funcţionar public să afirme din senin că e cinstit, sau un preot că e credincios, nu ar fi nevoie ca demnitatea să fie clamată: ar trebui să fie implicită şi discretă. Preocuparea cuiva de a-şi afirma propria demnitate sugerează fie o nesiguranţă (lumea nu îi recunoaşte respectabilitatea), fie o acuzaţie (ceilalţi, adversarii, nu sînt demni). Desigur, nu este vorba de folosirea relaţională a termenului demn (demn de ceva – de laudă, de o soartă mai bună, de Cartea Recordurilor etc.), ci de utilizarea sa absolută, inerent ambiguă.

Din mesajele politice de Anul Nou ale celor aflaţi la putere (din decembrie 2018, ziare.com) nu au lipsit cuvintele-cheie: „redăm naţiunii române demnitatea“; „pentru a construi o Românie demnă“ (preşedintele partidului, L.D.); „o Românie demnă şi mîndră“ (prim-ministrul V.D.). În discursul prim-ministrului la ceremonia oficială de lansare a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din 10 ianuarie 2019, termenul demnitate apărea de trei ori: „Am onoarea de a vorbi în numele României, care, timp de 6 luni, va sta cu demnitate la masa la care se iau decizii importante“; „România va conduce cu demnitate Consiliul Uniunii Europene“; „Ca prim-ministru al României, îmi asum cu onoare și demnitate această înaltă responsabilitate“. Într-o comunicare directă şi colegială, asemenea asigurări insistente ar părea absurde. Cuvîntul demnitate, golit de conţinut, capătă motivare doar în contextul polemic. Nu întîmplător, elogiile partizane recurg la acelaşi termen pentru a valoriza discursul antieuropean: „Liderul PSD, L.D., a felicitat-o pe premierul V.D. pentru prestaţia din plenul PE, «pentru demnitatea cu care a apărat poziţia României şi imaginea României în Parlamentul European»“ (news.ro); „mesajul a fost fără cusur, o adevărată lecție de politică și demnitate națională“ (sputnik.md); „Premierul V.D. a declarat, vineri, că Guvernul s-a prezentat în Parlamentul European cu demnitate şi profesionalism“ (ziaruldeiasi.ro).

Într-o formă benignă, asumarea demnităţii poate fi sursă de umor. La Caragiale, cuvintele demn şi demnitate (sau echivalentul, azi învechit, dignitate) indică adesea adoptarea unei posturi ridicole, în contrast cu persoana şi cu situaţia. Personajele din Căldură mare vorbesc cu „un calm imperturbabil, egal şi plin de dignitate“; părintele Marinache, evocat în Duminica Tomii, le strigă mahalagioaicelor din parohie, cu „ton demn de autoritate“, „Ho! că nu sînteţi la cocină“; în indicaţiile de regie asupra replicilor lui Caţavencu apare de mai multe ori formula „cu dignitate“; personajul însuşi foloseşte termenul: „am fost lovit aşa de crud în dignitatea mea, încît nu mai pot tăcea“.

Demnitatea afirmată ritos azi e totuşi mai mult decît o sursă de comic involuntar. Ce transmite cu adevărat cuvîntul se poate înţelege mai bine din discursul complementar, al negativităţii exprimate direct, în termeni care nu mai sînt la fel de neutri şi ambigui. În opoziţie cu demnitatea, politicienii în cauză vorbesc de „ploconire“, „umilinţă“, de ţara „îngenuncheată“, cu capul „în ţărînă“: „a continua ca România să fie în genunchi în faţa oricăror interese străine“ (L.D., digi24.ro); „noul guvernator şi noua echipă de conducere de la Banca Naţională a României să fie una de patrioţi, pentru că altfel ţara noastră «nu va putea să scoată capul din ţărîn㻓 (D.V., stirileprotv.ro) etc.

Oricît ar părea de inocente, cuvintele demn şi demnitate – şi mai ales formula „lecţie de demnitate“ – se încarcă tot mai mult cu implicaţiile agresive ale discursului naţionalist şi antieuropean. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

FotoJet jpg
Locul din România lăudat de David Popovici. „Rechinul”, impresionat de o destinație accesibilă oricui: „Avem o țară frumoasă, dacă știi unde să te uiți”
David Popovici (19 ani), campionul olimpic la înot și-a surprins fanii cu câteva imagini fabuloase dintr-o destinație de vis din România. Acesta a scris și un mesaj care le-a dat internauților de gândit, încercând să identifice locul în care se află.
grau FOTO Shutterstock
Primul soi de grâu modificat genetic a fost aprobat în SUA
O companie argentiniană a obţinut aprobarea autorităţilor americane de reglementare pentru soiul său de grâu modificat genetic, transmite Bloomberg.
image png
Angajatul Spitalului Judeţean din Târgu Jiu care a furat mâncare din cantina unităţii medicale a fost demis. Alimentele urmau să fie folosite la o petrecere în familie
Angajatul Spitalului Judeţean din Târgu Jiu care a furat mâncare din cantina unităţii medicale a fost demis, la finalizarea anchetei interne, au anunţat, marţi, oficialii spitalului. Ancheta a demonstrat că alimentele urmau să fie folosite la un eveniment familial.
elevii  grupa 0 Vaslui invata in apartament. Foto Facebook
Revoltă la o şcoală din Vaslui. Copii înghesuiţi să înveţe în două apartamente. „În 15-16 mp, 22 de copii şi bănci şi scaune?"
Haos total şi părinţi revoltaţi la Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Vaslui, unde elevii de la clasa pregătitoare au fost „repartizaţi” să înveţe, înghesuiţi, în două apartamente de două camere, în timp ce alţii au fost redistribuiţi într-o altă şcoală.
alina sorescu alexandru ciucu1 png
horoscop png
Horoscop miercuri, 11 septembrie. O zodie are probleme neașteptate, iar un nativ trece la dietă
Horoscop miercuri, 11 septembrie. O zodie are probleme neașteptate, iar un nativ trece la dietă.
Mitralieră controlată de consolă/ FOTO: u24.gov.ua
Ucraina are în dotare mitraliere controlate de la distanță cu ajutorul unei console de jocuri video
Ucraina pare să utilizeze o consolă de jocuri video foarte populare pentru un scop neobișnuit: controlul de la distanță al armelor.
OCC Atelierele Micul Artist jpeg
Încep preselecțiile pentru cea de-a noua ediție a Atelierelor „Micul Artist”
Cu nouă ani în urmă, Opera Comică pentru Copii lansa una dintre cele mai de succes inițiative menite să-i sprijine pe părinții care doresc să dezvolte în mod armonios talentul și aptitudinile copiilor lor.
adolescenti FOTO shutterstock
Câţi adolescenți primesc bani de buzunar de la părinți. Sume versus nevoi
Două treimi dintre adolescenţi primesc bani de buzunar de la părinţii lor, dar 37% dintre ei consideră că aceştia nu le cumpără tot ce îşi doresc, deşi veniturile părinţilor sunt suficient de mari, relevă un studiu sociologic al BCR realizat în colaborare cu compania Cult Market Research.
image
image
image