Observa┼úii culinare ┼či filologice: salata de boeuf

Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

D enumirea banalului fel de m├«ncare caracteristic meselor de s─ârb─âtori cuprinde ├«n sine mai multe curiozit─â┼úi filologice: e un hibrid rom├óno-francez, netransparent, dar risc├«nd s─â intre ├«n contradic┼úie cu realitatea la o ├«ncercare de traducere (c─âci, a┼ča cum nu obosesc s─â repete distribuitorii de re┼úete, de cele mai multe ori preparatul nici m─âcar nu con┼úine boeuf, respectiv carne de vit─â). Nu e rar ca domeniul culinar s─â produc─â tot felul de ciud─â┼úenii, cuvinte ┼či formule ale c─âror evolu┼úii s├«nt greu de reconstituit, pentru c─â depind de o istorie cotidian─â adesea neconsemnat─â de nara┼úiunea major─â, oficial─â: au fost introduse ├«n circula┼úie de moda vremii, de ideile vreunui buc─âtar celebru, de prezen┼úa ├«n almanahuri, calendare sau c─âr┼úi de bucate.

Locul comun al mitologiei populare (reflectat de frecven┼úa afirma┼úiilor ├«n internet) este c─â salata de boeuf ar fi ÔÇ×un fel tradi┼úional rom├ónescÔÇť; afirma┼úie contrazis─â imediat de preciz─ârile despre cvasiidentitatea sa cu salata ruseasc─â, a c─ârei origine pare a fi destul de clar─â ┼či bine plasat─â ├«n timp. Ni se dovede┼čte astfel, ├«nc─â o dat─â, relativitatea no┼úiunilor de specificitate ┼či tradi┼úie: ├«n m─âsura ├«n care ├«nseamn─â, ├«n familie, ÔÇ×preparat de bunicaÔÇť, tradi┼úional poate caracteriza chiar mode nu mai vechi de o jum─âtate de secol. Articolul consacrat de Wikipedia salatei de boeuf ilustreaz─â chiar acest paradox al unei ÔÇ×tradi┼úiiÔÇť recente ┼či de ├«mprumut: ÔÇ×este un fel de m├«ncare tradi╚Ťional rom├ónesc derivat din salata ruseasc─â, numit─â ╚Öi Olivier. Este un fel de m├«ncare care acompaniaz─â mesele rom├ónilor ├«n ocazii festiveÔÇť. Dincolo de micile varia┼úii, se recunoa┼čte ├«n genere identitatea salatei de boeuf cu preparatul culinar care ├«n alte limbi ┼či culturi este numit salat─â Olivier (dup─â numele buc─âtarului belgian care a inventat-o, pe la 1860, ├«ntr-un celebru restaurant din Moscova) sau salat─â ruseasc─â: ├«n englez─â Olivier salad, ├«n francez─â salade russe, ├«n italian─â insalata russa etc. Formula salade de boeuf exist─â ├«n francez─â, dar felurile de m├«ncare pe care le desemneaz─â s├«nt diferite. 

S e pare c─â ├«n Rusia salata Olivier este extrem de popular─â ┼či obligatorie pentru mesele de Revelion; ceea ce face ca nici m─âcar din acest punct de vedere s─â nu putem vorbi de un specific culinar rom├ónesc. Foarte probabil, felul de m├«ncare a devenit popular ┼či la noi, circul├«nd sub diferite denumiri integral sau pe jum─âtate ├«n francez─â ori traduse; fa┼ú─â de genericele salat─â ├á la russe sau salat─â ruseasc─â, varianta cu carne de vit─â s-a numit salade de boeuf, denumire nespecific─â, dar impus─â cu timpul. ├Än sintagma salade de boeuf a fost treptat ├«nlocuit ├«n uzul curent termenul salade, cel mai apropiat de rom├ón─â, printr-un mai vechi ├«mprumut din greac─â, deja bine instalat ├«n limb─â (salat─â); pentru boeuf coresponden┼úa nu mai era at├«t de simpl─â (bou nefiind ├«n rom├ón─â denumirea c─ârnii, ci doar a animalului). Formula hibrid─â salat─â de boeuf circula deja ├«n primele decenii ale secolului al XX-lea, fiind folosit─â chiar metaforic: ÔÇ×ce este Actualitatea?... Dup─â mine, un fel de sauce anglais peste o salat─â de boeuf ├«nvechit─âÔÇť (Furnica, nr. 21, 1914). ├Än celebra carte de bucate a Sandei Marin (Bucure┼čti, Cartea Rom├óneasc─â, 1936), preparatul de baz─â este denumit salat─â ruseasc─â; exist─â ├«ns─â ┼či o re┼úet─â pentru ÔÇ×Vinegret─â (Salade de boeuf)ÔÇť, descris─â ca foarte asem─ân─âtoare: ÔÇ×Se face ├«ntocmai ca salata ruseasc─â. Se adaug─â ├«ns─â carne rasol sau fript─â, t─âiat─â ├«n buc─â┼úele miciÔÇť. 

D enumirea este cuprins─â ├«n dic┼úionarele curente (DEX: ÔÇ×salat─â de boeuf = preparat culinar f─âcut din legume ╚Öi carne de vit─â fierte ╚Öi mur─âturi, toate t─âiate m─ârunt ╚Öi amestecate cu maionez─âÔÇť); a fost inclus─â ┼či ├«n ultima edi┼úie din DOOM, cu indicarea pronun┼ú─ârii. Sunetul vocalic care nu exist─â ├«n sistemul fonologic rom├ónesc (apropiat totu┼či de diftongul eo, de exemplu ├«n le-o spune) este pronun┼úat ├«n general corect, uneori cu mici deform─âri (biof). Lipsa de transparen┼ú─â a termenului boeuf pentru necunosc─âtorii de francez─â a fost semnalat─â cu umor: ÔÇ×R─âsp├«ndirea ei na┼úional─â a n─âscut, ├«n c─âr┼úile de bucate ┼či pe meniurile c├«rciumilor, ┼či unele ciud─â┼úenii hazoase: ┬źsalata de biof cu carne de pui ┼či parizer┬╗, ┬źsalata de boeuf cu carne de vit─â┬╗ÔÇť etc.ÔÇť (Radu Anton Roman, Bucate, vinuri ┼či obiceiuri rom├óne┼čti, Paideia, 1998, p. 41). ├Änlocuirea vitei cu alte tipuri de carne nu e nou─â: ├«n Gazeta municipal─â din 16 noiembrie 1941 erau consemnate necazurile r─âzboiului ┼či ├«ncerc─ârile de a g─âsi ├«nlocuitori pentru produsele mai greu accesibile: ÔÇ×Salata de boeuf ┼či cea ├á la russe se prepar─â cu piept de curcanÔÇť.

Tot lipsa de transparen┼ú─â a denumirii face ca termenul boeuf s─â fie tratat de unii vorbitori ca un fel de nume propriu, uneori scris cu majuscul─â (salat─â de Boeuf) sau chiar plasat ├«n apozi┼úie, cu omiterea prepozi┼úiei: salat─â Boeuf. Nu v─âd nici un motiv pentru acceptarea acestor inova┼úii, care ├«ndep─ârteaz─â ┼či mai mult formula de originea ┼či de istoria sa. Pentru a evita hibridul lexical rom├óno-francez o solu┼úie ar putea fi recursul la denumirea care corespunde cel mai bine circula┼úiei interna┼úionale a preparatului ┼či care a fost ├«n uz ┼či la noi ÔÇô salat─â ruseasc─â. Tradi┼úia recent─â ne ├«mpiedic─â ├«ns─â, cel pu┼úin deocamdat─â, s─â o facem. E foarte probabil ca nota de elegan┼ú─â francez─â ┼či prea pu┼úina apreciere pentru buc─ât─âria vecinilor de la est s─â fi prevalat, mai ales ├«n perioada comunist─â, determin├«nd preferin┼úa pentru salata de boeuf.

Limbaj și politică

101 cuvinte argotice

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.